Vineri, la acest curs au fost din pacate prea putini parinti, si cativa studenti la psihopedagogie speciala, voluntari ai Asociatiei Puzzle Romania.
Am primit o mapa de prezentare ce cuprindea o foaie cu scopul si obiectivele Puzzle Romania si un suport de curs.
Doamna terapeut Luciana Haloiu a inceput prezentarea prin punctarea faptului ca autismul este o tulburare de spectru, alaturi de sindromul Rett, Asperger, tulburare pervaziva de dezvoltare fara alta specificitate si tulburarea dezintegrativa a copilariei.
Autismul are caracteristici si simptome ce pot fi combinate diferit, de la mediu la sever, mai ales in aria comunicarii, interactiunii sociale, comportamentelor, tulburarilor de miscare si senzoriale, in aria predictibilitatii, aria functionarii intelectuale. S-a insistat mai ales asupra stereotipiilor si autostimularilor, fiecare parinte discutand cazul sau.
Apoi ni s-a prezentat ce inseamna ABA si ce vizeaza ea, in special intarirea sau diminuarea unui comportament.
Ni s-a facut o schema explicativa a modelului de analiza functionala a comportamentului, adica ABC-ul:
-Antecedent(A)- conditia din mediu care precede comportamentul (declansatorul)
-Comportamentul(B-behavior)-actiunea observabila, masurabila, concreta si specifica pe care o intreprinde persoana
-Consecinta(C)- raspunsul sau evenimentul imediat ce urmeaza unui comportament prin care urmarim cresterea, mentinerea sau descresterea acestuia. pentru diminuarea unui comportament negativ se va da IGNORE, fara explicatii verbale.
S-a insistat asupra functiilor comportamentului, acestea fiind de a obtine( atentie sau recompensa), de a evita si de a evada.
De asemenea ni s-a explicat sistemul de recompense care pot fi tangibile, activitati, token, edibile sau sociale. Noi , parintii am cerut mai multe informatii despre token-simboluri si am realizat ca este de fapt un tabel cu puncte sau smileyface, copilul fiind invatat sa astepte recompensa, in functie de punctele bune acordate.
Ni s-au spus mai multe despre promptul (ajutorul) acordat copilului, care poate fi fizic, partial fizic, gestual, de imitatie, pozitional si vocal. Cheia reusitei nu consta in folosirea excesiva a promptului ci mai ales in eliminarea lui, cel mai usor se elimina cel fizic si cel mai greu cel verbal.
Am aflat despre colectarea datelor in tabele speciale si despre criteriile de masterare raspunsuri corecte in procent de 80%, pe durata a trei sesiuni si sub indrumarea a doi oameni).
In suportul de curs era si un capitol despre PECS, dar doamna nu a insistat prea mult asupra lui, in prezentare, poate fiindca nici unul din parinti nu-l folosea.
Parintii s-au plans de lipsa gasirii unor tuturi responsabili si mai ales bine pregatiti. Unii chiar au cerut ajutor in aceasta privinta dar doamna Haloiu s-a abtinut in a face recomandari. Dansei i se apare absolut necesara prezenta unui consultant din afara.
La intrebarea: Cate ore de terapie ABA trebuie sa faca un copil pe zi? Dansa a raspuns: Cat mai multe cu conditia sa ramana suficient timp pentru a aplica practic itemii invatati, adica iesiri in parc, magazine, gradinita etc.
Cursul a fost foarte interesant, si desi a durat 4 ore, am avut impresia ca as mai fi avut nevoie de inca 3 sau 4 sesiuni de gen pentru a afla mai multe lucruri despre ABA.
Am primit o mapa de prezentare ce cuprindea o foaie cu scopul si obiectivele Puzzle Romania si un suport de curs.
Doamna terapeut Luciana Haloiu a inceput prezentarea prin punctarea faptului ca autismul este o tulburare de spectru, alaturi de sindromul Rett, Asperger, tulburare pervaziva de dezvoltare fara alta specificitate si tulburarea dezintegrativa a copilariei.
Autismul are caracteristici si simptome ce pot fi combinate diferit, de la mediu la sever, mai ales in aria comunicarii, interactiunii sociale, comportamentelor, tulburarilor de miscare si senzoriale, in aria predictibilitatii, aria functionarii intelectuale. S-a insistat mai ales asupra stereotipiilor si autostimularilor, fiecare parinte discutand cazul sau.
Apoi ni s-a prezentat ce inseamna ABA si ce vizeaza ea, in special intarirea sau diminuarea unui comportament.
Ni s-a facut o schema explicativa a modelului de analiza functionala a comportamentului, adica ABC-ul:
-Antecedent(A)- conditia din mediu care precede comportamentul (declansatorul)
-Comportamentul(B-behavior)-actiunea observabila, masurabila, concreta si specifica pe care o intreprinde persoana
-Consecinta(C)- raspunsul sau evenimentul imediat ce urmeaza unui comportament prin care urmarim cresterea, mentinerea sau descresterea acestuia. pentru diminuarea unui comportament negativ se va da IGNORE, fara explicatii verbale.
S-a insistat asupra functiilor comportamentului, acestea fiind de a obtine( atentie sau recompensa), de a evita si de a evada.
De asemenea ni s-a explicat sistemul de recompense care pot fi tangibile, activitati, token, edibile sau sociale. Noi , parintii am cerut mai multe informatii despre token-simboluri si am realizat ca este de fapt un tabel cu puncte sau smileyface, copilul fiind invatat sa astepte recompensa, in functie de punctele bune acordate.
Ni s-au spus mai multe despre promptul (ajutorul) acordat copilului, care poate fi fizic, partial fizic, gestual, de imitatie, pozitional si vocal. Cheia reusitei nu consta in folosirea excesiva a promptului ci mai ales in eliminarea lui, cel mai usor se elimina cel fizic si cel mai greu cel verbal.
Am aflat despre colectarea datelor in tabele speciale si despre criteriile de masterare raspunsuri corecte in procent de 80%, pe durata a trei sesiuni si sub indrumarea a doi oameni).
In suportul de curs era si un capitol despre PECS, dar doamna nu a insistat prea mult asupra lui, in prezentare, poate fiindca nici unul din parinti nu-l folosea.
Parintii s-au plans de lipsa gasirii unor tuturi responsabili si mai ales bine pregatiti. Unii chiar au cerut ajutor in aceasta privinta dar doamna Haloiu s-a abtinut in a face recomandari. Dansei i se apare absolut necesara prezenta unui consultant din afara.
La intrebarea: Cate ore de terapie ABA trebuie sa faca un copil pe zi? Dansa a raspuns: Cat mai multe cu conditia sa ramana suficient timp pentru a aplica practic itemii invatati, adica iesiri in parc, magazine, gradinita etc.
Cursul a fost foarte interesant, si desi a durat 4 ore, am avut impresia ca as mai fi avut nevoie de inca 3 sau 4 sesiuni de gen pentru a afla mai multe lucruri despre ABA.
