twitter
rss

In datele de 13-14 Noiembrie 2009, Catedra de Psihologie Clinica si Psihoterapie si Stiinte ale Educatiei a Universitatii Babes-Bolyai, va invita la conferinta internationala Diagnostic si Interventie Validate Stiintific in Autism si Tulburari Comorbide care se va desfasura pe parcursul a 2 zile la Cluj Napoca.

Pentru mai multe informatii aici.

Billy

Billy, Billy
Tell me true.
Billy, Billy
Who are you?
I am a litlle boy.


One, one, one

One, one, one,
Please, cat, run!
Two, two, two,
The dog is after you,
Three, three, three,
Three birds on the tree,
Four, four, four,
Four cats on the floor!


1,2,3,4

One, two, three, four,
Come in, please, and shut the door.
Five, six, seven, eight,
It's time for school; you're very late.
Nine, ten, nine, ten,
Don't be late for school again.

Asa cum am scris si vinerea trecuta, azi Dani a fost programat la evaluarea logopedica, la ora 14. Doamna Ana Stoica l-a evaluat cam o ora. Am fost si eu prezenta.

I-au fost aratate jetoane, imagini cu obiecte, iar Dani a raspuns bine, ba chiar a mai facut si exercitiu de imaginatie, astfel colivia a devenit casa. S-a plictisit repede de ele. Au urmat exercitiile in fata oglinzii si intrebarile de genul cine este acolo, ce vezi acolo. Dani a raspuns foarte calm: Vad pe mine, pe tine si masina rosie. Nu a fost foarte atent si cooperant la exercitiile din oglinda. In consecinta mai trebuie sa lucram la asta. Stiam si eu ca la expresivitatea faciala sta destul de prost, singurele care-i reusesc sunt bucuria, rasul si incruntatul.

A urmat evaluarea cooperarii, asa ca logopeda s-a asezat pe jos cu Dani si s-au jucat pe rand cu masinuta rosie. Dani repeta mereu: E a mea, masina e a mea. Si ca sa o convinga mai usor a luat alt camion si i l-a dat la schimb. Intre timp doamna incerca sa-l faca sa spuna Vrum, sa faca exact ca o masina. Dani s-a lasat greu convins, a negociat pana la capat. S-a lasat convins dupa ce doamna a pornit masinuta cu cheia.

Cand l-a pus sa deseneze, cu carioci Dani s-a simtit in largul lui. A desenat o masina care mergea pe un drum, la o casa unde statea un baiat. A desenat toate elementele foarte bine si a dat toate explicatiile posibile. Doamna Stoica era foarte incantata si mi-a spus ca Dani sta foarte bine pe parte cognitiva, pe parte de expresivitate si argumentare lingvistica. Mai ramane de corectat dislalia polimorfa, prin multe exercitii pentru corectarea aparatului fonoarticulator. Dieta trebuie schimbata, de fapt consistenta ei, pentru a dezvolta musculatura maxilarului, mai multe crantanele, mancare mestecabila. Asta va fi dificil tinand cont ca Dani mananca mai mult pasat, cu o paleta cromatica restransa.

Asa ca vom lucra mult pe exercitii ale gurii si limbii, in oglinda, atat pentru expresivitatea faciala cat si pentru dezvoltarea musculaturii. Corectarea fiecarui sunet in parte, se va face treptat in timp. Pana atunci mi-a fost promisa o carte cu exercitii speciale pentru problema lui, pe care sper sa o primesc vinerea viitoare.

In afara de asta Dani a fost foarte incantat de tunelul din sarma si textil, de scaunul hamac, de multele mingiute dar mai ales de salteaua de sarit pentru copii. S-a indragostit pur si simplu de ea. S-a jucat foarte fericit in locul de joaca. Intre timp alti copiii erau evaluati la kinetoterapie si terapie ocupationala.

Doamna Stoica vrea sa-l includa pe Dani intr-un grup de copii normali, care au doar probleme de vorbire, dislalii, pentru a exersa cu ei gimnastica faciala. Asta probabil dupa sarbatori. Singura problema va fi distanta prea mare, pana la Piata Sudului. Vom vedea cum vom face.

Am ramas placut impresionata de cum a decurs totul. De abia astept sa vad saptamana viitoare cum va decurge si grupul de suport pentru parinti si cursurile pentru parinti.

O alta veste buna pe care am primit-o azi de la doamna psiholog, de dimineata, a fost ca decalajul de dezvoltare de 1 an, pe care-l avea Dani s-a redus la 5-6 luni,. Decalajul ramas se datoreaza adaptarii mai anevoioasa la autoritatea altor adulti, atasamentului excesiv fata de mine, dislaliei polimorfe. Mai avem mult de lucru.

Ploaia

Pic, pic, pic
Vine ploaia, vine
Vine pe furis,
Printre ramurele,
Si pe floricele,
Ba o simt si eu
Pe nasucul meu.

Pisica

Azi pisica mea e trista,
Ca nu are o batista
Sa-si stearga cu ea mustata,
Ca i-a murdarit-o rata.
Pisicuto, stai nitel!
Iti dau eu un prosopel.
Dar pana ma-ntorc cu el,
Ai grija de soricel?

Nu va trebuie decat frunze, de tot felul si avand toate culorile, de coji de castane (partea aceea tepoasa), de un creion, putin lipici si foi. Si evident de putin timp si rabdare. Lipeam si eu cand eram mica, frunze pe foi.

Dar am vazut pe didactic.ro niste proiecte pentru gradinita foarte dragute si usor de realizat. Uitati ce puteti sa faceti din frunze.

Un alt proiect simplu este sa desenati trunchiul unui copac pe o foaie si apoi sa lipiti frunze pe crengile lor, frunze naturale, in prealabil presate.

Tot interesant mi s-a parut si replica miniaturala a unui copacel, facut din crengi infipte in scartaietoare, frumos aranjata intr-un vas sau cosulet de nuiele. Copiii de gradinita au lipit cu aracet frunze naturale, de diverse culori, de crengutele copacelului. Se pot si infige pur si simplu frunzele pe crengute. Efectul este chiar minunat.

Coronitele de toamna sunt cel mai usor de facut. Parintii sau educatoarele impletesc coronite din crengi de salcie iar copiii le vor orna cu flori de tufanele de toate culorile, prin infigerea coditelor in coronita de baza, plus adaugarea de frunze de iedera rosiatica.

Ariciul din coaja de castana mi s-a parut foarte reusit. O alta varianta ar putea fi cea din fructe, marul fiind corpul ariciului iar tepii scobitori, sau legume, un cartof fiind corpul ariciului. Pentru efect se pot infige in scobitori flori, frunze, eventual bucati de fructe sau legume frumos taiate, in forma frunzelor si florilor.

Pozele sunt preluate de pe www.didactic.ro
Din pacate site-ul este plin de troieni si alti virusi. Atentie.

Asta primeste Dani pentru ca este cuminte si mai ales este foarte atent la gradinita. Si are mare grija de ele si se mandreste cu ele. I le iau de pe hainute si i le lipesc pe usa din camera baietilor. Sunt de fapt niste abtibilduri rotunde viu colorate. La inceput le-au pus buline verzi, apoi stampilute verzi pe manute, iar acum aceste abtibilduri.

Dani e foarte secretos, nu-mi mai spune prea multe de la gradinita. Dar Doamna este foarte multumita si ne spune ca a reusit foarte multe lucruri cu el, cu vorba buna dar mai ales cu incurajarile si laudele. Si intr-adevar se vede, Dani invata din clasa poeziile, dar mai ales de abia asteapta sa mearga la gradinita. Ii place si engleza, si invata foarte repede cuvintele noi.

Acasa de abia asteapta sa facem toate activitatile artistice pe care le-a pierdut cat a fost bolnav. De exemplu saptamana trecuta la gradinita s-au pictat pere. Evident ca am facut si noi acasa si a iesit foarte frumos. Mai mult decat atat l-am invatat sa picteze frunzele copacilor din puncte. Din pacate nu pot pune poze cu ele pentru ca mi s-a stricat aparatul foto. Dar sper sa remediez problema cat mai curand.

Legat de orele de logopedie gratuita, va trebui sa mai amanam putin, pentru ca deja sunt inscrisi prea multi copii, dar avem intaietate in semestrul 2. Lui Dani i-a placut acolo, la centru logopedic, pentru ca erau multi copii, ii auzea de pe hol cum repetau si repeta si el fericit, dar mai ales raspundea la intrebarile pe care le auzea, chiar mai repede decat respectivii copii.

Se pare ca din multe puncte de vedere gradinita este foarte buna pentru Dani: mananca laptele cu paiul impreuna cu ceilalti copii, sta pe scaunel cuminte, este atent la povesti si poezii, lucreaza si el cu ceilalti la desen, pictura si modelaj in plastilina, scrie frumos pe caiet.

Am citit saptamana trecuta pe blogul Zmeurei ca fetita ei, Mariuca este pasionata de desenatul si pictatul pe calculator, folosind programul Paint. Si fetita are doar 4 ani. Poate o convingem pe mamica sa salveze cateva din operele ei si sa le posteze pe blog, sa le vedem si noi.

Asa ca am intrat si eu in Paint si am folosit cele mai usoare instrumente adica Airbrush si culoare, si au iesit cam asa. Evident asta presupune o buna coordonare ochi-mana, adica mouse.

Dani si Mircea se joaca destul de violent, cu imbranceli, alergaturi si cazaturi artistice pe covor, acompaniate de Au, Vai etc, teatrale evident.

Intr-o zi l-am avertizat:
-Daca te mai joci asa, o sa te lovesti rau. E treaba ta. Sa nu vii la mine sa pup.
iar Dani imi raspunde foarte senin:
-Nu e treaba mea. E treaba lui Mircea.
Pasarea responsabilitatii e la moda la noi, fiecare da vina pe celalalt.

In alta zi, Dani se uita la calculator si-l vede pe tata ca vrea sa se uite si el:
-Scaunul e ocupat, stau eu. Stau toata ziua.
Cand a terminat de vazut filmuletul, Dani il cheama pe tata:
-Poti sa stai, e liber.
Asta arata ca nu a uitat ca si tata vroia sa stea la calculator si imediat ce si-a terminat treaba, a oferit randul celuilalt, fara a i se reaminti.

Dani rupe frunze din gradina, frunze de liliac, inca foarte verzi pentru perioada asta. Dani le coloreaza cu creta alba si rosie si incearca sa le puna la loc. Tot asa a colorat si gardul. Nu-i place ca e negru, asa ca l-a facut cu creta alba. Simte nevoia sa fie mai colorat totul, mai ales ca-i tot arat eu peste tot culorile toamnei galben, rosu, portocaliu, maro.

Daca vreti sa cititi si alte idei ale lui Dani, click aici si aici.

Asta chiar mi s-a parut o stire buna. Am gasit-o pe blogul Zmeurei.

Teatrul Paiata, ofera spectacole pentru copii, chiar in interiorul Muzeului. Am inteles ca spectacolele incep de la ora 11, in fiecare sambata, iar biletul este de 7,5 lei de persoana.

Iar programul este:

Octombrie (ce a mai ramas):

31 – Elefantelul curios

Noiembrie:

7 – Soricelul cel prostut

14 – Vrajitorul pofticios (premiera)

21 – Fata mosului si fata babei

28 – Coliba iepurasului


Cred ca o sa mergem si noi sa vedem macar o piesa.

Am fost ieri la o intalnire a parintilor cu copii cu autism, desfasurata in sediul Fundatiei Sf Andrei, langa Scoala speciala nr.11.

Intalnirea a fost organizata de DGSAPC sector 6 si Asociatia Puzzle Romania, reprezentata de doamna Mihaela Stan, mama a doi copii cu autism. Au fost foarte draguti toti si chiar s-au pregatit cu cateva prajituri, sucuri si cafele. Ni s-au oferit evaluari gratuite pentru problemele de logopedie, kinetoterapie si terapie ocupatioanala.

Am hotarat sa facem un grup de suport pentru parinti, care va incepe din data de 6 noiembrie, si se va axa pe problemele de relationare dintre parinti si copii, metode de interventie, impartasirea experientelor de viata.

Am optat pentru un curs de pictura, sustinut de o doamna pictorita, care are si dansa un copil cu autism.

De asemenea exista o sala foarte mare, cu multe jucarii, care va fi spatiul de socializare pentru copii, cat timp se vor desfasura cursurile pentru parinti. De asemenea vom contribui si noi toti, cu ce avem acasa, jucarii, materiale de tot felul. Ni s-a promis ca se vor face grupuri de copii cu aceeasi dezvoltare mentala, asta dupa ce se vor termina evaluarile.

Am ramas surprinsa sa vad ca s-au adunat destui parinti, multe mamici, unele insarcinate. Iar copiii, pe care i-am vazut, erau de toate varstele, unii la scoala, iar cel mai mic cred ca avea 2 ani si jumatate, maxim 3. In afara de un baietel care a devenit agitat din cauza aglomeratiei, si si-a acoperit urechile si a intrat intr-un mormait, restul pareau atat de normali, vorbeau, se uitau la tine, se jucau frumos. Evident toti faceau terapie acasa, cu parintii, si logopedie, plus kinetoterapie. Iar rezultatele bune se vedeau.

Ma temeam sa-l duc pe Dani intre alti copii cu autism, dar vazandu-i pe acestia mi-am schimbat parerea.

Noi suntem programati pentru evaluarea logopedica, vinerea viitoare.


Este o copie dupa lucrarea Sophiei. Mi-a placut foarte mult, dar eu am preferat acuarela in locul acrilicelor originale.

Asta este poezia pe care au invatat-o saptamana asta. Am copiat-o de la panou si am inceput sa o invatam, adica eu si Dani. Am cucerit deja doua strofe, dar mai avem.

Tanu ( Motanul)

Tanu-i un motan cuminte
Si atata de curat
Ca are voie sa se culce
Chiar pe pernele din pat.

Ilenuta il iubeste
Si se joaca mult cu el,
Astazi insa-i suparata
Nu l-a mangaiat defel.

"Miau" o-mbie din fereastra
Dar fetita sta pe loc.
-Taci mai Tanule, ca mie
Nu-mi mai vine sa ma joc.

-Ce-ai patit?
-Nimic, dar mama
Asa tare m-a certat!
-Ai gresit ceva?
-De unde,
Pentru ca nu m-am spalat.

-Stii, fetita mea cuminte
Iarta-ma ca-ti spun
Dar eu,
Pentru asta te-as si bate
Daca ai fi copilul meu.

Alte poezii pentru gradinita, grupa mijlocie gasiti aici.

Azi l-am dus pe Dani la gradinita, mai ales ca azi a venit si teatrul de papusi. A intrat ca de obicei in clasa, unde erau foarte multi copii. Cred ca isi cauta scaunelul lui verde. Intre timp eu am copiat poezia de la panou, pe care ceilalti copii au invatat-o, ca sa-l invat si eu pe Dani acasa. Am admirat si dactilopicturile copiilor, care au facut flori din manute.

Cand m-am dus sa-l iau pe Dani, era multa animatie acolo. Clasa lor devenise scena pentru teatrul de papusi, si toti copiii, de la toate grupele venisera sa vada spectacolul.

Cand am intrat in hol, am vazut o fetita plangand. Apoi a aparut si Doamna si mi-a zis ca Dani a fost cam agitat azi. Asta insemnand ca s-a ridicat de la locul lui si s-a dus sa vada ce este dupa scena improvizata, adica dupa draperie. Si ca sa stiu, am intrebat ce piesa au vazut. Si am aflat: Elefantelul Dumbo.

M-am mirat sa aud ca nu a stat atent la piesa, pentru ca noi am mai fost la teatrul Tandarica si a urmarit fascinat Motanul incaltat si Cei trei purcelusi. Este adevarat ca noi am stat langa el. Probabil schimbarea perspectivei l-a incitat, sa-i vezi mai aproape este o experienta. Cand am fost in parcul Sebastian si a vazut din nou Motanul incaltat, am stat foarte aproape de scena si el nu reusea sa se uite la toti actorii, isi centra atentia asupra celui mai apropiat. Iar cand am fost la Carturesti, a fost mai interesat sa se uite la copiii de langa el, decat la clovnii de acolo.

Probabil ca i-a deranjat pe ceilalti copii ca s-a tot foit, dar din punctul meu de vedere faptul ca este curios, ma bucura. Oricum, Dani a reactionat bine, fata de alti copii care au fost de-a dreptul speriati de experienta teatru.

Mai mult decat atat, Dani a fost darnic cu explicatiile.
-Ce piesa ati vazut la teatru? A fost cu animale?
-Da, cu efant-elefant.
-Si cum avea urechile?
-Mari, mari.
-Si ce facea elefantul asta?
-Zbua-zbura.

Si pentru ca a iesit si soarele, am poposit cam 25 de minute si in parcul plin cu copii. Acolo s-a dat in toate, s-a jucat si cu un baietel, dar mai ales s-a dat in leagan si mi-a spus:
-Mama, nu ma da. Ma dau eu singu-singur.
-De 5 oi-ori si gata.


Am primit pe mess un link foarte interesant. Este un site cu desene facute pe pereti, realizate la comanda. Mi s-au parut foarte reusite. Si am preluat si eu o fotografie.

Pentru mai multe informatii si modele accesati www.desene-pereti.ro

Atelierul se va desfasura pe 17, 24 si 31 octombrie, de la ora 11:00 la Carturesti, str. Arthur Verona 13-15.

Ni se propune o serie de trei ateliere pe tema eroilor si supereroilor, prin care copiii isi vor descoperi si valorifica abilitatile, cunostintele si curiozitatea. Totul va fi explorat prin mima, jocuri de rol, discutii, chestionare si proiecte de arta.

Tariful este de 70 de lei (pentru toate cele 3 ateliere). Fiecare atelier dureaza 2 ore si se adreseaza copiilor intre 8 si 12 ani.

Inscrierile se fac la adresa info@carturesti.ro

Atelierele sunt sustinute de Roxana Vasile.

Pentru anuntul complet citit aici.

Am primit de la sotul meu o carte de psihologie a dezvoltarii personale. Scoasa la Editura Tehnica, Bucuresti, 2000, cartea psihologia dezvoltarii, de Ann Birch, studiaza modificarile psihologice care au loc incepand de la nastere si pana la batranete.

Se crede ca cele mai importante schimbari sunt in copilarie si adolescenta, de aceea majoritatea cercetarilor se concetreaza pe aceste perioade.

Exista trei influente majore asupra dezvoltarii: varsta, contextul istoric si evenimentele de viata fara un caracter specific ( divort, accidente etc). Evident ca fiecare influenta este determinata prin interactiunea factorilor biologici cu cei ambientali.

Primul capitol se refera la dezvoltarea relatiilor timpurii. Se pune accent pe imitatia modelor.Sunt prezentate, pe scurt, principalele teorii legate de dezvoltarea atasamentului. In general exista 3 tipuri de comportamente, primul este atasamentul caracterizat de insecuritate sau anxios, evitant,cand copilul nu pare afectat de absenta mamei, ignorand-o, al doilea este atasamentul caracterizat de securitate, cand copilul exploreaza in absenta parintilor, desi este afectat de separarea de mama, iar al treilea comportament este cel ambivalent, copilul cauta dar si respinge contactul cu mama. Aceste comportamente apar datorita mediului familial.

Activitatile de joc au si ele un rol important in dezvoltarea personala. In carte sunt prezentate cateva studii asupra activitatii de joc.

Capitolul despre devoltarea cognitiva, se bazeaza pe teoria lui Piaget, prezentata pe scurt. Noile teorii, a lui Vigotsky si Bruner, cerceteaza dezvoltarea cognitiva in contextul social. Ideea centrala a lui Vigotsky este zona de dezvoltare proximala. Stimularea copiiilor, de catre adulti, este foarte importanta. Vigotsky nu crede ca un copil trebuie sa fie apt, asa cum spunea Piaget, pentru a invata ceva nou. Astfel un copil poate invata sa scrie si sa citeasca si inainte de varsta de 7 sau 8 ani.

Bruner prezinta cele 3 modalitati de reprezentare interna a mediului, la copii: reprezentarea enactiva, unde gandirea este bazata pe actiuni fizice ( perioada bebelusilor, dar si automatizarea unor deprinderi ca inotul, ciclismul etc), reprezentarea iconica, imaginile mentale ( vizuale, auditive, olfactive si tactile), si ultima este reprezentarea simbolica.

Un subcapitol este dedicat masurarii inteligentei si teoriilor inteligentei. Sunt dezbatute influentele ereditatii versus mediu.

Sunt trecute in revista teoriile privind achizitionarea limbajului: teoria invatarii a lui Skinner si cea nativista a lui Chomsky.

Abordarile dezvoltarii sociale prezinta teoria lui Freud( centrata pe dezvoltarea emotionala), teoria invatarii ( conditionarea clasica la copii, conditionarea operanta-evidentiaza rolul central al intaririi si imitarea moidelelor) si teoria dezvoltarii cognitive( pune accent pe comportamentul social si emotional in dezvoltarea proceselor de gandire si in explorarea obiectelor).

Este dezbatuta si problema dezvoltarii genului: identitatea de gen, diferentierea genului si factorii care-l influenteaza.

O alta problema dezbatuta este teoria gandirii.

Cateva pagini, la sfarsit, se refera si la perioada adolescentei si maturitatii( teoria lui Erikson). Sunt prezentate studii asupra starilor conflictuale din adolescenta.

O recomand tuturor celor interesati, desi cartea este mai degraba conceputa ca un curs de psihologie, cu termeni de specialitate, dar mi s-a parut foarte buna pentru trecerea in revista a celor mai importante studii efectuate pentru fiecare problematica in parte.




Asociatia pentru interventie terapeutica in autism organizeaza in data de 23 octombrie 2009 cursul Copilul cu autism in colectivitate.

Cursul este adresat in special educatorilor, invtatorilor, profesorilor care au la clasa copii cu autism, dar si celor care insotesc copilul cu autism la gradinita sau scoala.


Cursul va fi sustinut de Daniela Martinescu, psiholog si consultant ABA in curs de acreditare BCBA.


Pentru mai multe informatii cititi aici.

Acum este foarte indragostit de Bambi, iar seara la culcare, citeste fiecare cartea lui, adica tata o poveste la intamplare si Dani cartea lui cu Bambi.
Sta pe marginea patului, cu pijamaua lui cu animale salbatice, si foarte serios deschide cartea mare, cu coperta cartonata, din colectia Adevarul.

-Bocanila spune: S-a nascut un pint-print.
-Animalele s-au dus la pui. Il cheama Bambi.
-Bambi intoace capu sa vada mai bine. Mama(oposum) sta cu capu in jos si picioaele in sus.
-Bocanila si pietenii lui.
-Pe codita lui Bambi se aseaza un flutue-fluture.
-A inceput ploaia.
-Mama ceata-cearta pe Bambi: Nu e voie sa fugi asa, este vanatoul.
-Bambi sae-sare in apa si vede o boaca-broasca.
-Vede in apa si pe Falina.
-Se goaga-joaca cu ea. Falina il linge.
-Aici e tata lui Bambi, cebul-cerbul.
-A venit iana-iarna.
-Pamanatul este acopeit cu zapada.
-Zapada e ece-rece si umeda.
-Bambi face ume-urme.
-A alunecat pe ghiata.
-Bocanila ade-rade de el.
-Bambi si Bocanila au cazut adoi-amandoi pe ghiata.
-Bambi a gasit putina iaba-iarba sa manace-manance.
-Tata spune :Pe mama a luat-o omul, vanatoul-vanatorul.
-A venit pimavaa, apa-apar floile-florile si animalele se indagotesc-indragostesc.
-Bocanila ae-are o pietena.
-Bambi se indagoteste de Falina si se bate cu un ceb-cerb.
-Bambi vede fum, vanatoi.
-Cainii o incotec-incoltesc pe Falina.
-Bambi o salveaza.
-Paduea a luat foc.
-Bambi si tata sa-sar in cascada.
-Ateapta sa stinga focu.
-Bambi si Falina s-au casatoit si au facut doi pui.
-Fasit-sfarsit.

Aici puteti vedea si alte povesti spuse de Dani.

Am mai postat desene in acuarela, pe blogul sotului, sub numele de Cinabra. Am hotarat sa le pun si aici.

Am vazut ceva asemanator intr-o clasa de gradinita si mi-a placut foarte mult. E simplu de facut si evident ca ma facut si noi. Ei bine, mai mult eu, pentru ca este nevoie si de o foarfeca.

Am decupat frunze de doua feluri, ovale si zimtate, gen frunza de vita de vie, si cateva picaturi albastre si albe. Puteti folosi drept modele, niste frunze adevarate, dar din pacate se usuca destul de repede.

Tin minte ca mama, cand eram mica, strangea frunze de tot felul. Imi placeau foarte mult cele de iedera rosie. Mama le punea prinse cu bolduri, de perdeaua mare din sufragerie. era foarte interesant. Plus ca aveam multe cosulete cu frunze de tot felul si de toate culorile.Ca sa nu mai spun de ghinde, nuci si castane. Nu lipseau nici fructele de toamna, mai ales gutuile.

Dar sa revenim la ghirlanda. Am folosit hartie colorata, groasa si am decupat-o. Apoi am desenat nervurile frunzelor si le-am lipit pe ata sau snur, fiecare frunza sau picatura, cu scoci. Apoi le-am atarnat cat mai sus, noi am ales varianta lustra. Lui Dani ii place foarte mult, mai ales ca se misca mereu. Asadar o capcana de vant ieftina si de sezon.

Lui Dani ii place foarte mult sa deseneze, sa picteze si sa lipeasca peisaje cu casuta. Daca pe foaie deseneaza mai mereu cate doua case, una pentru el si alta pentru Mircea, la pictat sau lipit face doar una, a lui.

Casa lui Dani e bine centrata pe foaie, si are mai mereu si un drum care face legatura intre el si ceilalti, fie ca este Mircea sau gradinita, cum imi explica el. Asta inseamna ca este interesat sa interactioneze si cu alte persoane, sa comunice cu ele, iar acest lucru nu poate decat sa ma bucure. Casa destul de mare reprezinta inca latura egocentrica a copilului mic, dar interesul pentru alte detalii inconjuratoare, demonstreaza o buna observatie si punere in legatura a obiectelor, viziunea lor spatiala. Existenta gardului denota o oarecare nevoie de intimitate, dar gardul nu inchide ermetic casa, ci doar o protejeaza. Cum si noi stam la curte, existenta gardului si a delimitarii este mai mult decat evidenta.

Pictura lui este din ce in ce mai elocventa, acum simte nevoia sa umple si obiectele, pana acum facea doar contururile. Se poate spune ca si exersatul coloratului cu creioane colorate, este foarte bun.


Sunt usor de facut, sunt haioase. Dani le decoreaza fericit, le pune frunze si codite, uneori prepara plastilina, o framanta si se chinuie sa o intinda. Ii place sa rupa bucati mici de plastilina, pentru bobitele de la strugure.

Dar cel mai mult ii place sa foloseasca formele speciale, ratusca, pomul, ursul, alte animale ( crocodil, papagal, maimuta, etc) sau trenuletele.

Este mai usor sa apesi pe forma, decat sa-i dai o forma tridimensionala.
Mircea nu prea pune mana pe ea, in schimb isi da cu parerea: Funza da. Vede-verde. In schimb ii place sa priveasca. Lui ii place mai mult sa coloreze-sa mazgaleasca.

Aseara a inceput sa-i curga nasul, mai intai a fornait si l-am certat. Nu-mi place ticul asta al lui cu nasul si-l cert. Ca urmare, la culcare se dezvinovatea: Fac zgomot tare. L-am linistit, poate sa faca asa cand e racit si-i curge nasul. S-a mai linistit putin.

Dar azi noapte a fost foarte agitat, speriat pentru ca nu putea sa respire prea bine. Si am ales varianta sa-l iau la mine in pat, pentru a-l linisti, pentru a nu-l trezi si pe Mircea, si pentru a ma scuti de drumul pana la ei in camera. Evident nu a dormit nimeni.

Dimineata vroia la gradinita, dar i-am explicat ca nu se poate, pentru ca e racit si trebuie sa se faca mai intai bine. Dani a incercat sa o convinga pe buni: Megem la gadinita, meg si cu Mitea. Din pacate nu se poate.

Ca sa le inveselesc statul in casa, mai ales ca afara e aproape ger, ne-am jucat cu plastilina si apoi am desenat.


Asa cum am spus, ieri Dani a stat acasa, si am lucrat toti trei activitatea de creatie, fructele din hartie creponata.

Azi l-am dus la gradinita si a fugit iar in clasa fara sa-si ia ramas bun. Stie ca azi are engleza" cu doamna scunda", asa ii spune domnisoarei de engleza.

Am inspectat panoul grupei si am vazut ca ieri au facut la activitatea de arta si creativitate, fructe pictate. Era un perete intreg de mere mari, majoritatea rosii.

Azi am pictat toti trei, ca sa recuperam ziua de ieri, mai ales ca lui Dani ii place foarte mult sa picteze. Am facut si noi marul cel rosu, dar si frunze de toamna. Ca sa-i fie mai usor, am cules de pe strada multe frunze, de diferite culori si forme, ca sa le vada mai bine si sa stie ce culori sa foloseasca la pictat. A avut model si un mar natural, rosu.

Au iesit cam asa. Am observat ca Dani are deja viteza si dexteritate. Marul l-a pictat in 2 minute, mai mult i-a luat pictatul frunzelor, pentru ca s-a chinuit sa amestece culorile in asa fel incat sa semene cu originalul. Iar de data asta nu l-am ajutat deloc, inafara de desenatul conturului frunzelor.

Asta e ceea ce a desenat Mircea, multe frunze. A folosit mult verde, negru si galben. Imi explica ca punctele alea sunt pic, pic, adica ploaie, asta pentru ca si afara ploua, iar el este foarte adeptul relatarii exacte a tuturor lucrurilor si fenomenelor. Asadar, aceasta este opera de toamna a lui Mircea. El nu accepta nici un fel de ajutor la pictat, iar masa lui arata ca dupa razboi, nu mai spun de fata si mainile lui, iar hainele sunt deja futuriste.

Asta am facut noi astazi, adica eu, Mircea si Dani. Dani a fost foarte incantat sa revada foile colorate si lipiciul. Nu l-am dus la gradinita, mai ales ca ploua destul de rau. Am facut o pauza destul de mare de lipit.

Asa cum am vazut la gradinita, in perioada se fac multe activitati care se refera la toamna. La clasele mai mari, se discuta despre fructe si legume, se compara cate doua din ele, de exemplu o gutuie si un strugure, sau varza si conopida.

De asemenea se lipesc pe foi frunze divers colorate, naturale sau din hartie glasata si creponata.

Dani a tot lipit hartie simpla pe planse, asa ca m-am gandit ca hartia creponata va fi o noutate. In plus, aceasta activitate presupune mai multe operatii interesante, dar mai ales excelente pentru motricitatea fina. Le-a placut la nebunie sa rupa in fasiute lungi, multa hartie creponata, Dani din hartia rosie iar Mircea din cea galbena. Apoi am mototolit-o fericiti, in gogoloase de diferite marimi, care mai de care mai ciufulita, dar foarte haioase.

Dupa ce in prealabil le facusem in creion pe foaie, forma unui fruct, mar pentru Dani si banana pentru Mircea, baietii s-au repezit sa le puna pe foaie fara sa mai astepte sa le lipim. Cand au vazut ca activitatea necesita si lipici, s-au batut pe lipiciul solid, pe care l-a castigat Mircea, prin forta si perseverenta. Dani a primit alt lipici, lichid si a manjit bine foaia. Rezultatul este foarte dragut, si activitatea foarte relaxanta si creativa.

La gradinita am vazut ca din hartie creponata au facut si fete de copii, cu parul din hartie creponata galbena sau maro, cu ochii verzi, albastrii sau maro si evident gura rosie. deci idei exista, va mai trebuie putin timp si evident hartie creponata si lipici.

Mi se par foarte dragute poeziile pe care le-a invatat Dani pana acum. Iar pe net nu se gasesc, pentru ca le-am cautat.

Asadar, pentru cei interesati, va prezentam doua poezii: Zita gargarita si Prima zi de gradinita.

Zita-gargarita

Se aud de sub o frunza
Zgomote mici, ca de gaza.
Este Zita-gargarita,
Ce are cu ea traistuta,
Plina ochi cu jucarii
Pentru cei mai mici copii.
Si-n traistuta ea mai are
Jocuri pentru fiecare, Desene pe saturate
Sa le colorezi pe toate.


Prima zi de gradinita

Prima zi de gradinita
Imi vine in minte.
Tata, tata!
Vino repede cu gheata.
Care-i stanga, care-i dreapta?
Stie....tata.
Mama, din dulap
Adu-mi un ciorap.
Bunico, mi-e greu,
Adu-mi un maieu.
Sa fiu gata, gata, gata
La gradinita pleaca fata.

Lui Dani ii place sa pescuiasca. Dar mai ales ii place sa-mi gateasca pestele.
-Mama, am pins un peste.
-Bravo Dani. Si ce faci cu el?
-Il cuat de solzi, si face miscarea de curatire cu cutitul peste mana lui-pestele.
-Acum il spal bine si apoi il tai.
Incepe sa taie imaginar tot cu mainile in aer, pestele pe care l-a prins.

-Foarte bine, spala-l bine, il incurajez eu. Si acum ce faci cu el?
-Gatesc, intoc pe alta pate, si intoarce mana cu palma in sus, ca sa-mi arate cum.
Iar la urma, cum e si normal, imi indeasa pestele pe gat, incurajandu-ma:
-Manca.

Ma uimeste cat de repede prinde toate detaliile pe care le vede sau le aude. Ma bucur foarte mult ca ii place joaca asta, si sunt convinsa ca s-ar incumeta si in realitate la o astfel de operatiune.

Noua distractie a lui Dani este sa se joace de-a cumparaturile. Asa ca si-a luat carutul de cumparaturi, de jucarie evident, si banii-niste carti de vizita de la tata, si face cumparaturi. Se opreste meticulos la fiecare raft al bibliotecii noastre si ia imaginar diverse lucruri de pe rafturi si apoi le pune cu grija in carut.
-Iau banane.
-Iau si danonino. Multe bocane.
-Iau apa mineala. Si simpla-plata.
-Iau Nesti-ceai.
Apoi fericit ma anunta:
-Platesc la casa.
Si eu ma conformez si intru in joc. Incep sa scot produsele si-l mai intre o data: ce ai luat aici? A, banane. Si astea ce mai sunt?
-Danonino, imi raspunde exasperat.
Fac repede o socoteala, asta dupa ce ii spun si cat costa in realitate fiecare produs: ceaiul cam 4 lei, danonino cam 3,5 lei, etc.
-Te costa 11 lei, il anunt eu pe domnul cumparator.
Dani, fericit scoate banii-cartile de vizita si incepe sa mi le dea pe rand, in timp ce numara cu voce tare: unu, doi, trei, pana la 11, unde se opreste. Dani raporteaza foarte bine cantitatea la numar sau cifra.
Eu mai numar inca o data banii si-i dau in schimb un bon de casa-un semn de carte, tot de la tata.
Apoi ajunge acasa si-mi arata bonul si cumparaturile.
-Ei cat te-a costat totul? il intreb eu
-Unupezece-11.
-Si cat ti-a mai ramas rest?
El se uita la biletul care i-a mai ramas si-mi spune:
-Un leu.

Dani si Mircea sunt incantati de jocul mozaic, fantacolor. Tablita de plastic are gauri de doua marimi: mari si mici. la inceput copilul va putea introduce cu usurinta ciupercutele, asa le zic eu, in gaurile mari, iar cu timpul va reusi sa le infiga si in cele mici. Cele mici presupun o mai buna motricitate fina, nimerirea orificiului dar si putina forta pentru a forta intrarea piesei.

Un bun exercitiu este si acela de a scoate ciupercutele, care daca nu sunt prinse bine cu degetele, aluneca foarte usor.
Iar modelele pot fi foarte variate, totul depinzand doar de imaginatia copilului. Piesele au 4 culori: galben, verde, rosu si albastru.

Uitati ce am facut noi, adica eu, Dani si Mircea. Si alaturi alte cateva exemple posibile.



Cand eram mica, existau niste jocuri asemanatoare, bulgaresti cred, iar piesele aratau ca nistre pietre pretioase, plastic fatetat si sticlos. Imi placeau la nebunie. Imi ocupam timpul si-mi etalam imaginatia.

Ma bucur ca mai exista si azi, ceva asemanator.
Recomand cu placere acest tip de joc. Atentie, piesele pot fi inghitite, deci este bun pentru cei peste 3, chiar 4 ani, si doar in prezenta unui adult.

Am ales o pisicuta, dar m-am gandit sa o fac mai interesanta, asa ca am facut conturul din puncte, pe care Dani trebuia sa le uneasca pentru a reconstitui animalul, si apoi sa o coloreze cu o culoare, la alegere.

Cam asa a iesit. Grijuliu la inceput, cu unitul punctelor, apoi usor dezlanat sa ajunga mai repede la punctul de final. Si-a ales apoi culoarea galbena si s-a avantat intr-o cruciada destul de obositoare, tinand cont de marimea animalului si suprafata ce trebuia acoperita. Inca nu face liniile unele langa altele, nu are o dexteritate prea buna. Dar se va rezolva cu timpul.

La imaginile mici, le coloreaza repede si bine, dar la cele mari se plictiseste. Asa se explica de ce mai sunt si spatii necolorate. Dar in mare este bine. Imi place ca el se ghideaza singur in timpul activitatii: Coloez inauntru, afaa amane alb( Colorez inauntru, afara ramane alb). Coloez-colorez cu galben. Asta e o pisica, etc.

Vineri 9 octombrie 2009 la ora 19, pianistul Harry Tavitian şi percuţionistul Cserey Csaba, nume de marcă ale jazzului, vor cânta la Cluj în beneficiul copiilor cu autism. Concertul va avea loc în Sala de Concerte a Academiei de Muzică Gheorghe Dima.

Evenimentul este organizat de Centrul de Asistenţă Psihologică pentru Copii Adolescenţi şi Tineri - „Paşi Înainte”. Fondurile obţinute vor fi folosite pentru procesul de recuperare psihologică a copiilor cu autism, beneficiari ai Centrului.

Biletele se găsesc la casieria Filarmonicii, în clădirea Casei de Cultură a Studenţilor. Costul unui bilet este de 40 RON.

Mai multe detalii ale comunicatului de presa gasiti aici, dar si aici.

Asa cred eu ca este Dani, acum. De dimineata, l-am dus ca de obicei, cu tramvaiul, o statie. Zgrigulit , ca de obicei, dar dornic sa ajunga la gradinita. Matinal, inainte ca ceasul nostru sa sune, vine somnoros si ma anunta: Maine megem la gadinita-inca nu stie cum sta treaba cu azi si maine. Pe ieri il identifica mai repede si mai usor. Ajunsi la gradinita, cam printre ultimii, Dani se duce glont in clasa lui, anuntandu-ma, de fapt reamintindu-mi ca ea, clasa, este in patea-partea gunda-stanga. Usa era larg deschisa si am putut vedea cum prichindeii, mai mult fetite blonde, cu parul lung, stateau cuminti pe scaunele, cu fata spre masute, adica spre perete. Dani s-a dus repede la locul sau, aproape de Doamna, pe scaunelul lui verde. Nici macar nu m-a pupat sau salutat. M-am intristat dar si bucurat in acelasi timp. Am anuntat-o pe Doamna, ca voi vorbi cu dansa, cand vin sa-l iau pe Dani.

Intre timp acasa, Mircea ma astepta sa ne uitam la un DVD. Pe la 11 am plecat spre gradinita. Am vazut din nou usa deschisa si am spionat putin. Nu-l vedeam pe Dani, dar ceilalti copii stateau pe scaunele, la masute, in centrul clasei, desenand sau colorand, foarte constiinciosi. Doamna a aparut si mi-a spus sa-l mai las putin pe Dani, pentru ca lucreaza si el pe caiet. Desena sau colora ceva, nu stiu.

Inainte de plecare, Doamna mi-a spus ca a comunicat mai bine cu el, nu a fost asa autoritara cum o rugasem sa fie. Mi-a spus ca a obtinut mai mult de la Dani vorbindu-i mai calm, dar mai ales laudandu-l. M-am bucurat sa aud asta. Cand Doamna si-a luat ramas bun de la Dani, el nu a privit-o. Raspunsul Doamnei a fost: Asa se poarta doar cand este langa mama. Se poate sa fie asa, pentru ca si Buni imi spune ca se intelege foarte bine cu el, cand sunt eu plecata, pentru ca imediat ce apar, sa nu o mai bage deloc in seama.

Am anuntat-o si pe Doamna ca vom veni doar de 3 ori pe saptamana, pentru inceput, urmand sa marim numarul zilelor, pe parcurs. Oricum, programul lui Dani este destul de incarcat.

Drept recompensa pentru ca a fost cuminte si a lucrat impreuna cu ceilalti copii, aceeasi activitate, l-am dus putin in parc, mai ales ca era si frumos.

Gradinita a inceput sa fie interesanta pentru Dani. Mi-a spus si el ca: Am desenat pe caiet si pe tabla-magnetica. Si am primit o bulina verde ca am fost cuminte.

Astia sunt un cadou pentru sotul meu, a carui zi a fost duminica. Desi a fost mai incantat de cele 4 pipe pe care i le-am luat de pe okazii, mie astia chiar mi-au placut.

Dupa o pauza cam mare, de aproape o saptamana, azi l-am dus pe Dani la gradinita. Asa cum ma asteptam, a inceput sa planga atunci cand l-am impins usor in clasa, si sa spuna: Mama veau sa stau cu tine. L-am pupat si l-am asigurat ca ne vedem in curand, si sa o astepte pe buni, la pranz.

Aseara am hotarat sa schimb povestea, daca pana acum ii spusesem ca stau in alta camera, tot la gradinita, acum i-am spus ca ma duc la servici, asa cum face si tata.

Azi au avut engleza, de la 11 la 11 si jumatate, dar Dani nu a stiut sa-mi raspunda ce au invatat azi. Cred ca va trebui sa vorbesc cu domnisoara respectiva, sa vad ce cuvinte noi au invatat. Ma supara faptul ca Dani nu este receptiv la ceea ce il pot invata altii. Cu mine invata foarte repede cuvinte in engleza. Ultimele cuvinte au fost legate de jucariile lui: dog, cat, cup, dworf, house, bucket, car, truck. Si oricand il intreb cum se spune in engleza un lucru, imi raspunde fara ezitare. Si pot spune ca stie cam 20 de cuvinte, deocamdata. Uneori cand povesteste, foloseste cuvinte in romana si in engleza.

Buni mi-a spus ca a aflat de la Doamna, ca Dani s-a tavalit azi pe jos. De altfel a recunoscut si el singur, dar nu mi-a dat si motivul pentru care a facut-o. Mi-a spus ca au colorat si a baut putin lapte. A fost destul de scump la vorba.

O sa vorbesc eu mai multe, maine, cu Doamna. Oricum am hotarat sa-l duc doar 3 zile: marti, miercuri si joi, pentru ca marti si joi au engleza, iar miercurea vine de obicei, o data pe luna teatrul de papusi. Vinerea mergem la psihologoped, si cred ca marti la centrul logopedic nr. 6, la alt psihologoped. Nu strica niciodata inca o ora de logopedie, mai ales ca este gratuita.

Aici am gasit un eveniment interesant legat de autism. Nu stiu ce impact va avea, dar sigur este foarte interesant.

Fundaţia „Pentru Voi” va organiza luna aceasta o expozitie de postere, avand drept scop promovare serviciile din domeniul autismului precum şi dezvoltarea de parteneriate între organizaţiile participante la conferinţă.

Această expoziţie va fi amenajată în incinta Hotelului Timişoara, 12 octombrie între orele 09.00 – 10.00.

Poster preluat de pe www.autism.ro

Dani si-a asezat o perna pe marginea patului, s-a cocotat triumfator pe ea si se uita in jos, la covor, in timp ce-si leagana alene picioarele. Ma uit la el si-l intreb:

-Ce faci acolo Dani?
-Stau pe malul asta. Ma uit la apa, cuge-curge in cascada.
-Bine, ii raspund eu si ma uit mai departe la televizor. Dar Dani ma invita insistent:
-Mama, stai pe malul lui Mitea, acolo!
-Dar ce faci tu acolo? Pescuiesti? continui eu conversatia.
-Da, pecuiec cu undita. Am pins pestele, si exemplifica cu miscari largi.
-Bravo tie, il laud eu incantata de debitul verbal de care da dovada, dar si de imaginatia lui.
-Ma aunc in apa, ma anunta el si plonjeaza imaginar pe covor. Inot in apa. Acum ma uc-urc pe mal, si se catara din nou pe perna. Nu se misca malul meu, a amas-ramas in picioare.
Incantat ca-l vede pe Mircea interesat de jocul lui, Dani continua:
-Mitea sta ca mama, pe mal. Eu stau cu el pe mal.
Apoi se razgandeste si ajunge la concluzia:
-Nu incap adoi-amandoi. Am ocupat eu locul lui Mitea. Am dat Mitea gos-jos.
Apoi crescand intensitatea vocii, ma anunta amuzat:
-Mitea a cadut-cazut in apa. S-a udat.
Dar cand Mircea a hotarat sa se ridice de pe covor, pardon, din apa, si sa escaladeze perna-mal, miscand-o serios, Dani a ripostat:
-Mitea a sticat malul. Mitea du-te pe malul tau.
Dupa ce-si repara meticulos malul, adica aranjeaza cum vrea perna, il aud:
-Stau si eu pe mal. L-am epaat-reparat.

Daca tot stam acasa, raciti, mai mult eu decat ei, trebuie sa le umplu copiilor timpul cu ceva. S-au plictisit si de uitat la videoclipuri de pe youtube, clasicele cantecele despre animalute, s-au plictisit si de Super Bebe, le stiu deja integral.

Asa ca se mai amuza cu cate o carticica noua, cu poze neaparat, se ascund prin toate paturile, se mai cearta pentru o masinuta. Dani s-a gandit ca piramida de cercuri nu mai este interesanta, asa ca a luat cate un cerc si si-a facut coronita, bratari la picioare si la maini. Haios de altfel, numai ca cercul-coronita aluneca prea des, bratarile de la mana la fel, noroc cu cele de la picioare, mai fixe. S-a gandit ca daca sta pe jos si apropie si departeaza picioarele, cu cercurile din dotare, in jurul gleznelor, s-a echipat cu roti, cum spune el, si se lasa sa alunece usor pe cercuri.

Alta distractie este laptopul broasca testoasa, de jucarie evident. Ii plac activitatile de recunoastere a glasului animalelor si alegerea imaginii potrivite. Se numeste Cine vorbeste? Ii place si activitatea de karaoke, mai ales In padurea cu alune.

Si Mircea incearca, saracul, sa se atinga si el de laptop, dar fara prea mare succes.

Acum, de exemplu, Dani se uita pe o carte de povesti si explica fiecare imagine, cu lux de amanunte. Spune ca "citeste".

Azi am fost la psihologoped, si a fost incantat de sarpele-puzzle cu litere si numere, din lemn. Am sa ma abtin sa-i mai cumpar chiar toate materialele pe care le are si doamna, pentru ca altfel se plictiseste acolo. Asa macar se duce cu placere, pentru noile jocuri.

Related Posts with Thumbnails