twitter
rss

Asta imi doresc pentru mine si pentru toti. Privind retrospectiv, ma bucur pentru fiecare progres facut de Dani, ma uimeste vitalitatea si dorinta lui de a evolua, de a se transforma.

Imi doresc multa rabdare, inspiratie pentru a putea duce la bun sfarsit acest proiect special: recuperarea fiului meu, indepartarea definitiva de sfera autismului.

Doresc tuturor parintilor sa aiba incredere in sansa copiilor lor si sa faca chiar imposibilul pentru ei.

Asta este un capitol din lucrarea mea de licenta. Cum nu cred ca o voi publica prea curand, prefer sa o pun aici pe blog.

Marele creator de moda, englezul Charles-Frederic Worth(1825-1895) stabilit in Franta, creatorul imparatesei si al elegantelor de la Curte, detesta crinolina, astfel incat in 1867 a propus inlocuirea ei. Worth era foarte atent la starea de spirit si la aspiratiile contemporanelor sale. De asemenea a avut fost foarte avantajat de faptul ca si-a castigat drept clienta permanenta pe Pauline de Metternich, sotia ambasadorului Austriei, tipul manechinului-vedeta care poarta modele noi, la limita excentricitatii, si care le determina pe celelalte doamne sa o imite imediat.1

Din 1870 locul crinolinei este luat de rochia cu turnura . Noua rochie reprezinta o „opulenta de cute si savante drapari terminate cu o trena”.2 Ca si crinolina, era sustinuta de o armatura, un fel de jumatate de crinolina. Femeile purtau pe sale stratipontins sau turnuri formate din volane de fibre vegetale sau de panza apretata, apoi mici cochilii balenate, a caror proeminenta putea fi marita sau diminuata printr-o chinga interioara. Silueta din profil arata ca litera „ h”. Acest tip de rochie este inspirata de moda lui Ludovic al XIV-lea.3 Aspectul erotic al turnurii, exagerare fatisa a volumului natural al crupei, era destul de evident si explica succesul durabil al acestei mode artificiale.4 Turnura s-a purtat, in diversele ei variante, timp de aproape 25 de ani. Costumele au in general doua fuste din aceiasi stofa si culoare. Fustele aveau multe volane, cute si funde. Pe la 1878 jupele rochiilor au fost restranse din croiala, suficient pentru a permite mersul vioi. In schimb, infoiala a fost facuta in exterior cu ajutorul a doua sorturi de stofa, drapate in fata si in spate.5 Manecile erau trei sferturi, evazate la baza, in forma de pagoda. Acest gen de rochie, purtat la toate varstele, s-a mentinut pana la sfarsitul secolului al XIX-lea. Rochia cu turnura, privita din spate are efectul unei cascade. Fiindca la moda era talia foarte fina se purtau foarte mult corsetele „ cu balene de os”6, care comprima abdomenul si talia. Aceste corsete vor fi purtate pana spre 1920.

Dupa 1870 , moda feminina redevine mai sobra, culorile sau nuantele sobre dominand pentru un timp. Incetul cu incetul luxul reapare in toaleta feminina nu doar prin amploarea rochiilor dar si in ornamente.

La mijlocul anilor 80 , turnura a capatat forme exagerate, in rest stilul ramanand similar anilor 70 , cu rochia in doua piese. Spre sfarsitul secolului fusta ampla a rochiei scade in amploare cu intermitente pentru ca „nu se indurau cucoanele sa renunte nici la silueta infoiata a vremilor de mare lux, nici la distanta aceia respectoasa pe care forma toaletelor lor o impuneau inca galanteriei barbatilor”.7 Cateodata devine dreapta in fata. Din 1877 incepe sa mai scada materialul folosit la rochii: „ O rochie eleganta nu mai are decat patru metrii lungime.”8

In preajma razboiului de independenta, in Romania devenise de „bon ton” portul popular romanesc, pe care doamnele din inalta societate il arborau la intrunirile si serbarile societatilor caritabile, dar si la baluri si carnavaluri. Aceste costume populare erau adaptate modei, croite si decorate in functie de moda mometului. Alesaturile iei erau din fir de argint sau aur, ornamentele erau abundente, catrintele erau sustinute deseori de crinoline. In picioare nu se purtau opincute, ci botine cu toc inalt, iar coafurile la moda erau superficial acoperite cu borangic.9 Aceasta moda a fost lansata la noi de insasi sotia domnitorului Carol, viitoarea regina Elisabeta . „Imbracata in pitorescul costum de taranca, suverana trona intre doamnele si domnisoarele din inalta societate, stralucitoare sub marama cazuta in valuri(vezi anexa ). Portul romanesc ajunsese vesmantul obisnuit atat la curtea din Sinaia cat si la cea din Bucuresti, chiar la baluri, ceaiuri, primiri, tinuta de gala era costumul national”.10

Idealul femeilor era de a avea o talie de viespe, de aceea tinerele fete „ mancau lamae spre a fi subtire si cucoanele puneau pe servitoare a la strange corsetul pana se roseau toate.”11 La sfarsitul secolului siluetele se elanseaza, devin plantiforme, fragile cu gulere foarte inaltate si maneci bufante la umeri, numite „gigot” care iau proportii si faceau sa para talia si mai subtire. Silueta apare sub forma unei clepsidre. Pe la 1890 se instituie moda corsajelor-bluza cu guler inalt, in timp ce fusta devine cloche sau „trompeta”, „ clopot”( stramta sus pe solduri si larga jos, atingand pamantul). Aceasta croiala era cunoscuta sub denumirea de „volant en forme”, si dupa disperitia ei, foile fustei s-au croit drepte si scurtate doar pana la glezne.12 Pelerinele devin indispensabile. Se imita din ce in ce mai mult vestimentatia masculina: vestele, jachetele, redingotele. Apare si marea inovatie care permite femeilor sa iasa fara a se teme de ploaie „ les waterproof” sau impermeabilele a caror moda vine din Anglia.13

Din 1890 se creaza in special costume compozite influentate de modele secolelor XVI, XVII si XVIII.14 Culorile sunt in general pastelate ( crem, roz, bleu, gri, auriu). Exista si o perioada in care negrul inviorat cu fulguratii de margele, paiete, aplicatii de catifea, broderii, dantele, domina mada pariziana si implicit cea romaneasca. Un articol puncteaza aceasta noutate: „ sezonul actual este unul de surprindere pentru lumea femeiasca din Paris. Stapanii modei au decis, ca frumusetile sexului slab sa se impodobeasca cu negru pe timpul cel mai vesel al anului. Rochii, palarii, manusi, evantalii, garniturile capului, tote sunt de colore negra si se zice ca si decorurile saloanelor de baluri vor fi negre. Se vede ca moda a decis a purta doliu pentru tote neroziile din trecut.”15

Dupa 1900 apare si costumul deux pieces sau tailleur-ul, cu hainuta (jacheta sau bolero) inchisa pana la gat si mai lunga la spate si cutata, ca sa acopere turnura. Cele doua piese de vestimentatie pot fi din acelasi material si culoare sau diferite. Sub jacheta se purta o bluza lejera de batist, zefir etc. Sub gulerul bluzei se atarna o cravata sau lavaliera. Unii sunt de parere ca „emanciparea graduala a femeilor si interesul lor crescand in ceea ce priveste sportul au fost responsabile pentru lansarea tailleur-lui, care va deveni permanent asociat cu modul de viata.”16

In 1900 apare primul corset „ droit devant”, corsetul cu planseta din fata dreapta nemarcand talia.

Cel care a creat silueta femeii moderne la inceputul secolului XX a fost Paul Poiret. Acesta si-a deschis propria casa de moda in 1904 si si-a elaborat rapid un stil personal care propunea clientelei sale, formata din femei avide dupa noutati, rochii de un tip absolut inedit. Noile rochii, inspirate atat din moda cu accente antice din perioada Directoratului, cand liniile erau drepte si rochiile aveau doar o legatura sub sani, cat si din costumele traditionale orientale, ale caror motive decorative Poiret le imitase, nu puteau fi purtate dacat fara corset, pentru ca doar asa se putea ghici linia naturala a corpului. Dupa cateva ezitari, majoritatea femeilor au acceptat schimbarea; totusi ele au continuat sa mai poarte un timp si centurile inalte de balene. Poiret suprimase corsetul doar pentru a promova un tip de femeie mai seducator; el a propus jupes-culottes pentru ca le considera pitoresti.

Moda orientala lansata de cele doua spectacole pariziene ale Baletelor Ruse, Cleopatra si Seherezada, l-a inspirat pe Poiret sa creeze turbane, care vor inlocui palariile, si sa imagineze mantii croite departe de corp, cu motive inspirate de pe caftane.17

Astfel dupa 1910 silueta nu mai are nici un accent, rochiile sunt aproape drepte, cutate, lungi pana la glezne, fara umeri si talie, relativ stramte, anuntand rochia-sac de dupa primul razboi mondial. Se remarca faptul ca : „ hainele au tendinta contrarie a jachetelor, ele se scurteaza si ar parea ca aceasta tendinta ar fi spre confundarea uneia cu alteia. Esta absolut chic o haina la fel cu rochia. Aceasta moda este pe cat se poate de gratioasa. Culorile vii, frapante au mai ales mare cautare.”18 „Moda vrea ca femeia sa fie zvelta, fara solduri, sa semene cu o umbrela en cas.”19

Scurtarea vestimentatiei si noile mode din apropierea primului razboi mondial socheaza opinia publica care nu va intarzia sa comenteze. Ziaristul A de Herz scria in „Ilustratiunea Romana” ca : „Femeile au inceput sa se desbrace de sus in jos, pana cand o umbra de pudoare le-a silit sa se opreasca si neputand face altfel au inceput acum de jos in sus, asa incat ori unde te-ai duce, in lume, in baluri, la teatre vei avea prilejul sa vezi fiinte delicioase prea putin imbracate jenand oarecum privirea sotilor, care pe langa chinul conturilor mai indura si acela al spectacilului gratuit ce-l ofera altora.”20 Tot acelasi domn constata ca: „Moda face progrese uriase, este sireata, schimbatoare astfel incat o rochie facuta Luni nu se mai poarta Joi”.21

1 C Caragea, Istoria vestimentatiei europene, Editura Teora, bucuresti, 1999, p 113;

2 A S Ionescu, Moda secolului al XIX-lea, p 105;

3 Histoire du costum feminin de l antiquite a nos jours- cours, Ecole Universelle, Paris, p 39;

4C Caragea, op cit, p 114;

5 G Costescu, Bucurestii vechiului regat, p 301;

6A S Ionescu, op cit, p105;

7 G Costescu, op cit, p 301;

8 Almanachul ziarelor Adevarul & Dimineata pe anul 1913, Bucuresti, p 138;

9 Vezi S Dinca, Traditie si inovatie in vestimentatia romaneasca (1830-1877), Bucuresti, 1996, p 41;

10 L Carandino, Regina Elisaveta, p 222;

11 Almanachul ziarelor Adevarul & Dimineata pe anul 1913, Bucuresti, Atelierele ziarului Adevarul, 1913, p 138;

12 Ibidem;

13 Histoire du costum feminin- cours, p 39;

14 Ibidem;

15 „ Universul”, an IV, nr 270/16 octombrie 1887, articolul „Mode”, p 3;

16 Marion Fletcher, Female costum in the nineteenth century, Melbourne, p 25;

17 C Caragea, op cit, p 117;

18 „Ilustratiunea nationala”, an I/ septembrie 1913, p 16;

19 Almanachul ziarelor Adevarul & Dimineata pe anul 1913, Bucuresti, p 139;

20 „Ilustratiunea Romana”, an IV, nr 1/1914, p 14;

21 Ibidem;

Am pictat ieri toti si l-am invatat pe Dani sa faca o floare, apeland putin la botanica. Asa ca orice planta are radacina-in pamant, tulpina, frunze si flori. Floarea este formata din mijloc-polen galben sau portocaliu si petale divers colorate. Si evident i-am explicat functionalitatea fiecarei parti in parte.

Floarea albastra este cea facuta de mine iar cea rosie este pictata de Dani.

Da, cam asa il pot numi pe Dani, care in ultima vreme are un fler extraordinar in a depista cadourile de la Mos Craciun.

Mai intai a fost curios sa stie ce este cu pachetele alea mari si multe de pe sifonier. L-am invaluit in ceata, spunandu-i sa sunt niste cutii cu lucuri de-ale lui tata. Nu prea m-a crezut, dar nu a mai insisitat cu intrebarile.

Iar ieri a descoperit casa cu copii, o casuta cu etaje, cu multe accesorii pentru fiecare camera in parte, foarte dragite si interesante. Fiindca era cam mare, am pus-o sub biroul din dormitorul nostru, acoperind-o bine cu un prosop mare. Sansele de a se baga sub biroul ala mare, lipit si de pat, erau minine. Dar cum acolo este si casuta piticilor, si baietii au motiv sa intre in camera, lui Dani nu i-a luat mult sa dea cu picioarele pe acolo si sa dea la o parte camuflajul.

Asa ca m-am trezit cu el, in biblioteca, intrebandu-ma foarte serios:
-Mama, pot sa ma joc cu copiii?
-Ce copii? intreb eu mirata.
-Aia din casuta, sunt muti oameni si camee-camere.

Asa ca i-am spus ca Mosul a ascuns acolo un cadou si ca trebuia sa-l pun eu sub brad, in ajun. Prin urmare, casuta a fost scoasa din cutie si pusa la loc de cinste, pe masutele lor din camera lor. Dani e foarte incantat de casuta cu 2 etaje, foarte bine realizata cu toate detaliile, Baia are si vas de WC cu capac care se ridica, masca de chiuveta cu usi care se deschid si tot asa.

Iar piesa de rezistenta este faptul ca se poate suna la usa, se aprind felinarele d e la usa si mai latra si cainele. Au zapacit deja usa de la intrare.

In consecinta, daca pe Dani nu-l interesa mai nimic si nu observa schimbarile, acum nu-i scapa absolut nimic. Are o memorie vizuala iesita din comun. Si curiozitate as indrazni sa spun.

Sunt perfecte pentru cei care de abia incep sa vorbeasca. sunt de fapt exercitii cu diferite sunete si litere.

Broasca

Imi spune o broasca grasa,
Caut ata si un ac,
Si matase verde groasa
Sa fac rochie, oac, oac.


Piticul Tic

Tic, pitic gaseste-n lac
Ierburi bune pentru leac
Si-n camara le agata
Nu le tine reci la gheata.

Elefantul- consolidarea sunetului E

El, elefantul
Acrobatul, elegantul,
Ieri i-am dat compot de mere
Cu stafide si cu miere.
I-am mai dat si trei inele
De-a sarit la circ prin ele.

Hipopotamul

Tam, tam, tam
Hipopotam
S-a-ngrasat cu-n kilogram
De la paine si salam.
Tam, tam, tam cel dolofan
A spart cana si-un borcan.

Azi Dani a venit si m-a trezit fericit:
-Mama, ninge afaa.

Mai tarziu am inceput sa vorbim despre fulgii de zapada:
-Muti-multi fulgi, spune Dani.
- Da, raspund eu, si multi si mici si albi si reci. Stii din ce sunt facuti fulgii?
-Da, zice el serios, din apa inghetata.
-Bravo, ai retinut, il laud eu.
Uitandu-se la zapada depusa in curte concluzioneaza:
-Si se lipesc.
M-am uitat mirata la el, asta nu i-o spusesem, dar a dedus-o singur prin observarea lor atenta.
Pentru a incheia lectia despre fulgi il intreb:
-Dar de unde vin fulgii, Dani?
-Din noi-nori si se intoc-intorc tot in noi-nori.

Si pe asta a retinu-o si a inteles-o.

Dar cel mai mult lui Dani ii place sa faca urme pe zapada si sa se arunce pe zapada. Mai nou a descoperit ca poate sa arunce cu zapada in Mircea, care insa nu este foarte incantat de experimentele lui Dani. Noi ne-am ferit sa le aratam ca se pot bate cu bulgari, pentru ca sigur iese macel. Dar au descoperit si singuri.

In fata geamului lor, am facut un om mic de zapada, cu tot ce ii trebuie: fular portocaliu, caciula alba, nas din morcov, ochi din nasturi, gura dintr-o perie de pipa. Il admira mereu si din casa si de aproape, afara.

Alta figurina pe care Dani a pictat-o cu mare placere. Si a respectat cu grija detaliile de pe carton, asa ca a facut caciula rosie, haina albastra, fularul galben si coronita verde.

Detaliile mai grele ca nasul, ochii si gura le-am facut eu, el inca nu are dexteritatea necesara, dar la pictatul grosier se pricepe de minune.

Nu indraznesc sa expun opera lui Mircea, e prea spalacita, la propriu. de data asta a nimerit mai mult apa decat culoarea. Oricum se pastreaza toate la loc de cinste.

Azi am avut parte de o experienta extraordinara, prin impartasirea cauzalitatii unei situatii de conflict.

Ca de obicei Dani si Mircea se joaca cu cutiile de la laptele praf, fiecare inchipuindu-si fie ca pregateste mancare sau ca-l murdareste pe celalalt cu lapte praf alb si-l transforma in fantoma. Deodata aud un tipat, din biblioteca, semn ca lucrurile au degenerat. Mircea apare cu mana la cap plangand si spunand: Dani lovit la cap( m-a lovit la cap). Il pedepsesc pe Dani si-l trimit in camera lor, apoi ma duc sa vad ce varianta imi serveste Dani.

Si aflu ca si Mircea l-a lovit pe Dani, iar Dani care de obicei nu face nimic, acum a actionat. Si pentru prima oara Dani imi explica situatia din perspectiva lui:
- Din cauza mea si a lui Mitea.

De obicei imi detalia actiunile facute recent de el sau Mircea, dar nu-si asuma responsabilitatea pentru o fapta, in mod explicit. Mi se pare minunat ca acele note autiste de care sufera Dani, incep sa se atenueze si sper ca intr-o zi sa dispara definitiv.

Cărtureşti şi designerii de la Kihi-Kiha vă invită sâmbătă, 19 decembrie si duminică, 20 decembrie, între orele 12.00 şi 17.00, la cea de-a patra ediţie a târgului de handmade pentru copii, Kihi-Kiha & Co., în GrădinaVerona (Arthur Verona nr.15) unde, printre decoraţiuni şi luminiţe de Crăciun, vom face zăpadă din bezele, aşteptându-l pe Moş Crăciun să aducă iarna.

Târgul va reuni şi de data aceasta peste 20 dintre cei mai pricepuţi artizani şi creatori de modă care v-au pregătit hăinuţe realizate manual, jocuri inedite, accesorii unicat, decoraţiuni vesele pentru bradul de Crăciun, prăjituri de casă gustoase.

Prima zi vă aduce o surpriză delicioasă - cei mici vor învăţa, sub îndrumarea Alinei Darian, să pregătească bomboane din ciocolată şi apoi se vor pune pe povestit inspiraţi de reţeta pregătită.

În cea de a doua zi copiii sunt invitaţi la teatru :Crăiasa Răcelii.

Mai multe informatii pe www.carturesti.ro

Daca mai bine de un an, Dani a scris alfabetul, cu litere mari, de cateva luni a invatat si literele mici de mana si sa scrie cuvinte. Unele mai bine decat altele, dar macar este curios si intreaba aproape mereu cand vede ceva scris mare: Ce schie-scrie aici, mama? sau: Cum se schie asta?

Continui sa-l invat cuvinte care incep cu fiecare litera si sunet, il invat multe sinonime si ii explic totul, cauze, consecinte, variante.

Ii place si este fericit ca intelege, iar eu sunt si mai bucuroasa ca reuseste sa inteleaga si sa aplice tot ce il invat.

In ultima vreme Dani face din ce in ce mai multe observatii si da mai multe explicatii. Ma surprinde in fiecare zi cu logica lui, cu naturaletea cu care se exprima si face fraze din ce in ce mai lungi. Si acum mi se pare extraordinar si aproape ireal, cand vorbesc cu el la telefon si ii aud vocea clara si sigura.

Zilele trecute, cand m-am intors de la buni de la spital, am intrat in casa si l-am intrebat pe Dani:
-Unde e tata?
Iar Dani mi-a raspuns foarte natural:
- Ea-era la biou-birou cand ai venit tu, acum a plecat si nu stiu unde e.

Aseara, stateam toti la masa iar sotul meu si-a ridicat un picior pe scaun, un mai vechi obicei de-al sau, alaturi de acela de a citi oriunde si oricand. Dani s-a uitat la el si i-a spus aproape suparat:
-Nu ai voie cu piciou-piciorul pe scaun. Tebuie-trebuie sa stai cu picioae-picioarele sub masa.

Azi se tot chinuia sa se urce pe calorifer si l-am intrebat:
-Ce faci Dani?
-Ma uc-urc pe geam ca sa vad mai bine pe Neo-cainele nostru.

În perioada 11-17 decembrie 2009, Cărtureşti şi Fundaţia Principesa Margareta a României îi aşteaptă pe copii şi părinţi la a treia ediţie a Serilor de Poveste.


În fiecare seară, începând cu ora 19:00, în mansarda nouă a librăriei Cărtureşti din Arthur Verona 13-15, actori celebri, personalităţi îndrăgite vor da glas eroilor de basm, citind celor mici din cărţile copilăriei.

Ultima seara va fi cea a teatrului de papusi.


Asta este Percy, prietenul lui Thomas. Dani a facut locomotiva cam mare, iar vagonul l-a inghesuit cum a putut. oricum a iesit foarte dragut.

La Muzeul National de Geologie se desfasoara pana duminica, 20 decembrie, campania de strangere de jucarii pentru copiii din centrele de plasament "Sacul lui Mos Craciun".

Ateliere pentru copii

Duminica, 13 decembrie, are loc la Muzeul National de Geologie cea de-a doua intalnire - Bradutul asteapta sa fie impodobit – din cadrul proiectului "Fabrica lui Mos Craciun".

Tot la Muzeul National de Geologie are loc sambata, 12 decembrie si duminica, 13 decembrie, intre intervalele orare:

  • 10.00-11.30
  • 12.00-13.30
  • 14.00-15.30

  • atelierul "Peisaje fantastice", din cadrul programului de timp liber "Masina timpului geologic".

    Informatii suplimentare si inscrierea la aceste ateliere se vor obtine la numarul de telefon: 021.212.89.52. Pretul de acces este de 14 lei.

    Informatiile au fost preluate de pe www.copilul.ro


    Vino si tu sa te distrezi cu Spiridusii in atelierele lor: pictura pe ipsos, rame personalizate, jucarii din plus, olarit, machete trenulete, patiserie si martipan, etc

    Ei vor fi prezenti la Hotel Caro in perioada 5-13 Decembrie 2009, programul atelierelor fiind de luni pana vineri intre orele 17-21 si in weekend in intervalul 12-21.

    Vor fi si demonstratii cu caracter educativ: un elicopter, masini de salvare, de politie si de pompieri vor fi aduse pentru copii, sa le viziteze si nu numai.

    Accesul in ‘Fabrica Spiridusilor’ se face pe baza de jetoane care se numesc ‘Spiridoni’.
    Fiecare ‘Spiridon’ are valoarea de 5 lei.
    Jetoanele (’Spiridonii’), pot fi achizitionate de la intrare.

    Pentru majoritatea atelierelor accesul se face cu 3 ‘Spiridoni’.

    Mai multe detalii si imagini live pe www.fabricaspiridusilor.ro

    Poti citi si cateva impresii : http://lumeamare.ro/2009/12/07/fabrica-spiridusilor/

    Va asteptam la hotel Caro sa-i intalniti pe Spiridusi!

    Mihaela Elena CONDRATOV
    + 40 723 209 892

    SC ADRIKA DESIGN SRL
    office@adrikadesign.ro
    www.adrikadesign.ro

    Dani a inceput sa se picteze respectand toate detaliile, parul galben, ochii albastrii etc. Aici este o mostra de autoportret.

    Mainile sale sunt cam mari dar el nu renunta la pictarea fiecarui deget existent. A se remarca pantalonii care se contopesc cu pantofii de aceeasi culoare, adica maro.

    Iar urechile mari arata ca este dispus sa asculte.
    Disproportiile sunt normale pentru aceasta varsta.

    Mircea este desenat intotdeauna mai mic si mai grasut, si in culori mai inchise.

    Azi am fost la gradinita sa platesc orele de engleza ale lui Dani, si sa o anunt pe Doamna ca nu-l duc nici saptamana asta. Motivul? Simplu: sunt inca raciti amandoi.

    In schimb am primit de la domnul Vanghelie celebrul pachet de Mos Nicolae, care spre surprinderea mea a fost foarte consistent, cuprinzand dulciuri de buna calitate si un rucsacel.

    Daca tot am ajuns la gradinita, m-am uitat la panou si cei de la grupa mijlocie colorasera clopotei de sarbatori. Asa ca acasa am facut si eu cu Dani ceva asemanator.

    A iesit cum se poate vedea in poza. Combinatia de culori si-a facut-o singur, iar indrumarile mele au facut referire doar la notiunile de culoare rece si calda. Evident conturul clopoteilor a fost facut de mine.


    Dintre toate dulciurile si jucariile pe care le-au primit de Mos Nicolae, baietii mei s-au bucurat cel mai mult la vederea galetusei Play Dough.

    E si normal pentru ca e plina cu 4 borcane mari si 3 mici, cu 12 forme diferite, de decupat, 4 forme de presat, cutitase si foarfeca de plastic, masina de facut forme sau taietei, cum ii spune Dani, seringi.


    Asa ca ne-am apucat sa desfacem galeata si am facut o adevarata ferma cu casa, oameni, copaci, tractor si animale. Dani a fost foarte incantat de aparatul de facut forme, taietei si alte prajituri. Apoi le taia tacticos cu cutitul in bucati mici de tot. A inceput sa foloseasca bine toate tacamurile, de jucarie.

    Si uite asa le-am ocupat o ora din zi. Mircea a facut fluturasi, masini. El s-a plictisit primul si a trecut la seria Hello Kitty.

    Si mai ales s-au putut juca amandoi, impreuna, la aceeasi masuta. In general ma orientaz catre jucarii sau jocuri care presupun interactiune sau macar acelasi tip de activitate, in acelasi timp pentru amandoi copiii.

    La fel de apreciate au fost cizmulitele de plastic pline cu dulciuri, nu neaparat dulciurile cat recipientul, care a fost rapid golit si umplut cu alte lucruri diverse.


    Pentru alte modele intrati aici si aici.
    Iar pentru stelute din hartie apasati click.

    Azi am decupat si am lipit toti trei. Adica eu am decupat si ei au lipit. Si cum este iarna si tot vorbim de brad si cadouri, am facut ceva legat de aceste lucruri.

    Dani a fost foarte entuziasmat, ii place foarte mult sa lipeasca. Mircea se distreaza lipind tot ce prinde, pe unde poate. Cum Dani imi aratase deja ca stie sa deseneze un brad si sa-l coloreze, m-am incumetat sa-l las singur. Si a iesit foarte bine.

    Am folosit triunghiuri verzi, cercuri de diferite culori, stelute galbene si albastre, inimioare rosii si fundite rosii, turturi si patrate. Am facut si un fel de beteala alba.

    Evident, nu a uitat sa faca, sub brad, cadouri cu fundita. Mircea imi spunea al cui este fiecare cadou: Asta a lui mama, ala a lui Dani, ala a lui Mircea.

    Sunt convinsa ca Dani ma va ajuta sa impodobim bradul nostru artificial, asa, ca sa-l momim pe Mosul si pe la noi.

    Pentru ca baietii sunt iar raciti, mai ales Dani, nu mai mergem nicaieri. Noroc ca vineri am trecut putin prin Cismigiu sa vedem cum impodobesc bradul de la intrarea din bulevard. Dani a fost impresionat de marime dar si de faptul ca toate ornamentele erau argintii si straluceau foarte frumos in soare. Iar pe alei erau montate cabane cu obiecte diferite: turta dulce, ornamente, haine, jucarii din lemn.

    N-am scapat fara sa luam macar niste obiecte din lemn, o buburuza pentru Dani si un fluturas pentru Mircea.

    A ramas sa mergem si intr-o seara, cand dau drumul la beculetele din oras, sa admiram luminile si ornamentele.

    Pana atunci, stam iar in casa cu siropuri, alifii, batiste, ceaiuri. Ne uitam la DVD, la desene animate, pictam, coloram, strang constiinciosi banuti in pusculitele lor porci si mai ales incearca sa fie cuminti. Se joaca cu casuta piticilor si fac curat in ea, aranjeaza masa si mai ales pun cadouri pe dulap( Dani a vazut pachetele de pe dulapul nostru si s-a cam prins ce e acolo).

    Ca sa-i mai distrez, le-am instalat iar cortul in biblioteca si sunt foarte fericiti. Cand se vor plictisi si de asta, le voi pune piscinuta gonflabila si o voi umple cu mingii si perne.

    Trebuie mereu sa le dau cate ceva de facut, sa inventez jocuri.

    Vesel focul arde-n soba,
    Cu mamica stau de vorba
    Si-o intreb a suta oara:
    Ce-mi aduce mosul oare?
    Mama nu-i suparacioasa
    C-o tot bat la cap curioasa
    Si-mi raspunde cu-n oftat:
    Ia si-aseaza langa pat
    Ghetele de ti-s curate
    Ca asa pe inserat
    Mosul si la noi va bate.
    Si atuncea vei vedea
    Ce-ti aduce, draga mea.

    Mosul are nevoie de cat mai multe ajutoare!
    In aceasta iarna si-a facut un atelier la standul Fundatiei Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea Romaniei, din cadrul targului pentru copii KIDEX, si te asteapta si pe tine!
    Daca ai intre 5 si 15 ani, vino la Atelierele Mosului, de la Kidex- Editia de iarna, in perioada 3-6 decembrie 2009, sa fii si tu unul dintre spiridusii lui! Cu ajutorul elfilor, poti invata cum sa-ti confectionezi propriile decoratiuni pentru sarbatorile de iarna.

    Iar la finalul targului, cele mai reusite creatii vor fi premiate!


    Deci nu uita, 3-6 decembrie 2009, Romexpo Pavilion 16-17

    Program vizitare 3-5 decembrie : 10:00 - 19:00
    6 decembrie : 10:00 - 18:00

    Stirea este preluata de pe www.copilul.ro

    Un cantecel scurt si usor de invatat pentru gradinita.

    Fulgi de nea mii si mii
    Strada si pomii au haine argintii
    Fulgii de nea cad din cer
    Nasul si obrajii sunt rosii de ger.

    Mii de stele de zapada
    Vin din norii pufosi si gri
    Neaua s-a depus pe strada
    Hai cu sania copii!


    Fulgul de zapada de C. Rades.

    Pe obraz, pe nas, pe umar
    Tot cad fulgii fara numar
    S-a oprit in palma unul
    Iute, iute inchid pumnul.

    Desfac pumnul.
    Unde-i fulgul?

    Am in mana un strop de roua
    Sau un bob de apa?
    Ploua?
    S-a topit in mana mea
    Ca o lacrima de nea.

    Ieri l-am auzit pe Dani spunand versuri din acest cantecel, pe care eu il auzisem mai demult. Este un cantec simplu care te invata culorile raportate la cateva lucruri fizice, concrete.
    Dani tot repeta Vede este funza, Soae este galben, Foaia-floarea. Imi suna foarte cunoscut si l-am cautat pe internet. L-am intrebat de unde il stie si mi-a raspuns ca de la gradinita. A inceput sa spuna mai multe lucruri de la gradinita.

    Acesta este cantecelul culorilor:

    Culorile se cearta
    Ca vor sa stie bine
    Care-i mai importanta
    Si ma-ntreaba pe mine.
    Eu raspund:
    Soarele e galben,
    Verde este frunza,
    Cerul e albastru,
    Rosie-i buburuza,
    Orange este polenul,
    Violeta-o floare,
    Indiggo- fluturasul
    Totul e culoare!

    Culorile indata
    Rasufla usurate
    Le este clar de-acuma
    Cat sunt de importante,
    Pentru ca:
    Soarele e galben
    Verde este frunza
    Cerul e albastru
    Rosie-i buburuza,
    Orange este polenul
    Violeta-o floare
    Indiggo-fluturasul
    Totul e culoare!

    Dani a trecut deja la imbracarea omuletului sau, desenat. Asta inseamna o maturizare dar si intelegere a conduitei sociale, imbracamintea si pudoarea constituind primul pas spre ideea de moralitate.

    Mai mereu deseneaza pantalonii ca niste patrate pe picioare, de culoare maro sau neagra, iar tricoul sau camasa este de culoare deschisa. Nu uita niciodata sa incalte oamenii, asta o facea chiar si atunci cand ii desena dezbracati si puncta toate elementele anatomice sexuale.

    Din pacate poza nu este foarte clara, dar se poate observa incercarea lui de a colora hainele. Si parul este un amestec de galben cu verdele folosit pentru contur.

    Pentru ca Dani facea degetele ca niste ramurele, separate, i-am explicat ca toate se unesc sau pornesc din palma, asa ca acum face palma ca un guguloi din care rasar degetele, neaparat cate cinci la fiecare mana.

    Alte articole despre omul in desenele copiilor gasiti aici.


    Scrisoarea

    Am sa scriu o scrisorica
    In fereastra am s-a pun,
    Sa o ia si s-o citeasca
    Dragul, bunul Mos Craciun.

    Si in ea, o sa scriu asa:

    O papusa imi doresc,
    Una care sa vorbeasca,
    Si bineinteles, as vrea
    Tare mult sa ma iubeasca.

    Pentru mama sa aduci
    Un concediu lung la mare
    E obosita, saracuta
    Si se plange ca nu are.

    Tatalui meu drag
    Sa-i aduci o masinuta,
    Il aud mereu spunand
    Ca vrea una nou-nouta.

    Si pentru ca bine stiu
    ca esti bun si rabdator
    daca mai doresc ceva
    Iti cer anul viitor.


    Draga Mos Craciun

    Stii, draga Mos Craciun
    Ce as vrea sa-ti spun?
    Ca sunt un copil cuminte
    Harnicut si bun.

    Tu vii cu dadruri multe
    la copiii toti,
    Iar eu te rog pe tine
    Adu-mi daca poti:

    Bunicutei niste ochelari
    Si bunicului papuci,
    Pentru mama, nu uita, cercei,
    Si lui tata niste nuci.

    Pentru motanul nostru
    Ad-un soricel
    S-un os frumos lui cutu
    Dar mai maricel.

    Mai adu-mi si-o pusca
    Si as vrea sa-ti spun
    Ca sunt copil cuminte
    Draga Mos Craciun.

    Draga Mosule nu uita: ochelarii, papucii, cerceii, nucile, soricelul etc.

    Dani a desenat, special pentru Mosul, un om de zapada si un brad frumos. Nu a uitat sa faca multe cadouri pe langa ele, asa cum spune si el: Mute, mute-multe, unpece-unsprezece. De ce atatea, nu stiu, dar atatea vrea.

    Din pacate nu se vad prea bine, dar el chiar si-a dat silinta.

    De ceva vreme deseneaza si coloreaza singur. Am fost surprinsa sa vad ca a desenat atat de frumos, mai ales ca noi chiar nu am facut desenele astea acasa. Se prea poate sa le fi vazut sau facut la gradinita si la doamna psihologoped.

    La gradinita fiecare copil a facut o scrisoare pentru Mos. Dani si-a semnat-o pe a lui si a cerut o masina si multe bomboane.

    Bradutul

    Bradulet, bradut dragut
    Ninge peste tine.
    Haide, hai in casa mea
    Unde-i cald si bine.
    Pom de anul nou te fac
    O, ce bucurie!
    Cu beteala-am sa te-mbrac
    Si stelute o mie.
    Si fetite si baieti
    Batand din manute,
    Te-om juca si ti-om canta
    Cantece dragute.


    Omul de zapada

    Omul de zapada
    Sade in ograda
    Are ochi si nas
    Dar nu are glas.
    Grivei a latrat
    Pan s-a saturat,
    Dar omul de nea
    N-a-nteles ce vrea.
    -Ham, ham!De ce taci?
    Poate nu ma placi
    Ca n-am ce scofala...
    Drept pe cap o oala...
    Si-o maturatoare
    Prinsa-n cingatoare.

    Am gasit intr-un magazin un set de figurina de ipsos, pentru lumanari mici rotunde, cu 4 culori si o pensula, inclusa. Eu am gasit un Mos Craciun si un om de zapada.

    Am vrut sa le dau mai tarziu, de Mos Nicolae si sa-i facem o surpriza
    Mosului Craciun, sa-i facem o lampa. Dar ochii ageri ai baietilor au detectat cutiile ciudate si au cerut imediat. Mircea striga cat putea de tare: Pensula, iar Dani se chinuia sa se catere pe biblioteca, spunand: Nu ajung sus, veau sa pictez.

    Asa ca am instalat atelierul de creatie chiar in biblioteca, pe biroul lui tata si iata ce a iesit.

    Mircea a folosit toate culorile, asa ca omul lui de zapada arata ca un pom de craciun. Dani in schimb a urmarit cu atentie imaginea de pe cutie si l-a imbracat pe mos in rosu, iar felinarul l-a facut cu albastru.


    Ca sa mai coloram putin figurina, am pus verde la mansete, la curea si la motul caciulii.
    Dani a fost foarte meticulos, si desi initial a colorat si barba in rosu, am dres-o amandoi punand gri peste barba, la sfarsit.

    Iarna a sosit

    Iarna a sosit in zori
    La fereastra a pus flori.
    A sosit cu gerul ei
    Cu zapada si polei.

    Cat de veseli suntem noi
    Alergam sprinteni, vioi,
    Cu zapada ne jucam
    Si cu bulgari aruncam.

    Saniuta va pleca
    Si pe partii va zbura
    Clopoteii vor suna
    Si pe noi ne-or bucura.


    Mos Craciun

    Azi au sa cada
    Fulgii de zapada.
    Mama gateste
    Ceva foarte bun.
    Ma grabesc pe strada
    Sa-i ies in cale
    Eu, lui Mos Craciun.
    Plec cu bunicul
    Iute la plimbare
    Prin tot orasul
    Sa-l cautam.
    In seara sfanta
    Si nemuritoare
    Copiii, toti cu drag
    Il asteptam.

    Refren 1
    Vine Mos Craciun
    Zurgalaii suna.
    Ce mult ne dorim
    Sa fim impreuna.
    Seara de Craciun
    E cea mai frumoasa
    Vino Mos Craciun
    Hai la noi in casa.

    Priviti cum bradul
    Mandru straluceste
    Peste tot s-aprind
    Acum stele mii.
    Parca din ceruri
    Ninge doar cu stele
    Sa ne aduca noua bucurii.

    Refren 2
    Vine Mos Craciun
    Sania ii zboara
    Toti il asteptam
    Si suntem afara.
    Seara de Craciun
    E cea mai frumoasa
    Vino Mos Craciun
    Hai la noi in casa.

    Azi am fost la sedinta cu parintii si am aflat ca anul acesta, copiii nu vor avea serbare de Craciun. Asta se datoreaza si faptului ca pe 14 decembrie se intra in vacanta, iar ultima zi de gradinita este vineri, 11 decembrie.

    E cam aiurea sa faci serbarea pe 11 decembrie. La alte gradinite se face incepand cu data de 9 sau 10 decembrie. Ca sa nu mai spun ca din cauza vacantelor, zilelor neplatite ale cadrelor didactice, si sa nu mai amintesc de imbolnavirile repetate, nici macar nu mai au timp sa faca un program de serbare, cu poezii si cantece.

    O alta problema este cea a gripei, si a faptului ca din 20 si ceva de copii, cat sunt in grupa, doar 8 sau 10 au venit saptamanal la gradinita. Iar un Mos Craciun din afara este exclus, tot din pricina masurilor de prevenire a gripei.

    Se pare ca de Mos Nicolae, Primaria sectorului 5 le va da niste cadouri, la gradinita, luni pe data de 7 decembrie.

    Si pentru ca sa nu plece chiar cu un gust amar, copiii vor primi in ultima zi de gradinita niste dulciuri sau cadouri, cumparate de parinti, un La Revedere frumos, ca sa vina cu drag si la anul.

    Dani azi a fost foarte vehement, nu a vrut sa ramana singur la gradinita. Plangea si striga: Veau acasa cu tine, mama. Si cand i-am spus ca eu plec la servici, a gasit solutia: Ma goc-joc cu Mitea si buni. Apoi a spus ca vrea in alta camera, la alta doamna. Pana la urma s-a linistit si a stat cuminte.

    Il bulverseaza ritmul acesta inegal, luni a fost la gradinita, marti nu, pentru ca nu a venit Doamna, azi da si tot asa cu toate imbolnavirile. Lui ii trebuie o rutina, un program destul de bine facut.

    Speram ca la anul sa fie sanatos si sa participe la toate activitatile, sa intre intr-un ritm.

    A 5-a editie a targului de carte pentru copii MiniLibri va avea loc in perioada 3 - 6 decembrie 2009 la Muzeul Municipiului Bucuresti (Palatul Sutu). .

    Evenimente MiniLibri :
    Parada Editurilor - standuri ale editurilor participante
    Clubul micului ilustrator - activitati de scris si desen pentru copii
    Cartile se prezinta - lansari de carte
    Parintii vedeta recomanda superpovesti - povesti in lectura unor parinti celebri
    Copilul se distreaza facand painting, poate participa la tombola, jocuri, si mai ales va primi multe cadouri.

    Mai multe informatii pe www.minilibri.ro



    Zurgalai

    Seara-i de mister
    Bradu-i luminat
    Ard stelute-n el
    Totu-i minunat!
    Roata de copii
    Bradu-i la mijloc
    Si asteapta toti
    S-auda cioc! cioc!

    Zurgalai, zurgalai
    Veseli zurgalai
    Se aud de pe drum
    Peste munti si vai!
    Vine iar si la noi
    Mosul bland si bun
    Sa dansam, sa dansam
    Pentru Mos Craciun!


    Saniuta mea

    Saniuta mea,
    O clipa nu mai sta
    Porneste-n zbor ametitor
    Usor, usor, usor.
    Distractia e-n toi
    Cu sania noi doi
    Alunecam pe derdelus
    Acus, acus, acus.
    Nimeni nu ne-ajunge
    Nimeni nu ne-nfrange
    Prieteni noi am cunoscut
    Salut!Salut!Salut.

    Saptamana trecuta Dani a fost foarte interesat de comunicarea cu ceilalti, mai ales cei necunoscuti.

    Totul a inceput in clasa, la gradinita, cand s-a dus la doi copii si le-a spus: Buna doi copii. Asta pentru ca nu stia cum ii chema. Doamna a fost foarte incantat de abordare si mi-a povestit intamplarea.

    Apoi, in autobuz, in timp ce mergeam la psihologoped, Dani era atent la discutiile din jur. La un moment dat, o domnisora, care statea chiar langa noi, vorbea tare la telefon despre niste probleme cu banii. Dani s-a simtit obligat sa intervina in conversatia dansei, si sa scoata din buzunar banutul de metal, pe care tocmai ii gasise pe jos.
    -Uite eu am un banut.

    Acum nu stiu daca a vrut sa se laude sau sa o ajute cu bani pe domnisoara, pentru ca se vedea clar ca era nehotarat sa i-l dea de tot. Oricum intentia conteaza. Banutul a fost dus cu bine acasa, in pusculita.

    O intamplare putin mai neplacuta, pentru mine, a fost cea in care Dani a vrut sa coboare neaparat din trolebuz, la Universitate, sa vada mai bine bradul de metal din Piata. Degeaba am incercat eu sa-l conving ca vom reveni, dupa ce ne intoarcem de la Doamna psiholog. Tinea mortis :Veau la badut. Cobo acum. Cu lacrimile de rigoare evident.

    Cand o doamna l-a intrebat unde e bradutul asta si daca poate sa vina si ea sa-l vada, Dani s-a aratat foarte binevoitor, a luat-o de mana si aproape ca pleca cu dansa, inapoi spre brad. M-am albit, evident. Dani era foarte precaut de obicei si nu pleca cu nimeni, insa acum dorinta lui a fost atat de mare incat nu mai conta cu cine mergea, atata timp cat isi satisfacea nevoia sau curiozitatea.

    I-am explicat ca nu e bine sa mearga cu persoane straine, indiferent de ce i-ar promite, si am facut apel la povestea lui Hansel si Gretel, pentru a-i arata ce se poate intampla.

    O poezie frumoasa, pe care am cautat-o destul de mult. Se invata la grupa mijlocie, doar o strofa. Aici este toata.

    Crizantema e stapana
    Toamna in gradina.
    Cu tulpina ei lemnoasa,
    Vremea chiar de-i friguroasa
    Si chiar daca vantul bate,
    Ea razbate.

    Daliile mari cat roata
    Le-a dat frigul rece gata,
    Iar bietele tufanele
    Plang cu-amar si plang cu jele.
    Trandafirului gingas,
    Putine flori i-au ramas
    Iar bruma cand il loveste
    El paleste.

    Sunt si alte floricele
    Mai mari si mai mititele
    Dar atunci cand frigul vine
    Nu sfarsesc prea bine.
    iar biata gradina
    Isi plange de mila.

    Azi Dani a plans foarte tare cand a primit laptele cu paiul la gradinita. Doamna nu intelegea de ce plange, asa ca dupa ceva timp m-a sunat pe mobil. Am vorbit cu Dani si s-a mai linistit. Am hotarat sa ma duc sa vad ce se intampla. Cand am ajuns acolo, Dani se linistise, statea cuminte pe scaunelul lui, si era atent la ce ii intreba Doamna.

    Ascunsa in vestiar, ascultam cu atentie ce ii intreba si cum raspundeau fiecare. L-am si spionat putin si am vazut ca identificase corect situatiile si reactiile personajelor. Erau doua imagini, pe caietul lor de activitati, in prima bunicul era foarte suparat cand a vazut cat de dezordine era in camera nepotului, iar in a doua bunica era foarte bucuroasa sa vada curatenia si ordinea din camera fetitei.

    Il auzeam pe Dani cum vorbea singurel: Bunica e bucuoasa, e odine in camea. Si punea degetul pe poza corespunzatoare. Bunicu e supaat pe baiat.

    Mi s-a parut extraordinar acest lucru. Apoi urmatoarea sarcina a fost sa coloreze imaginea cu copilul cuminte si ordonat. L-am urmarit pe Dani cum isi deschide penarul, si i se intepeneste putin, dar este ajutat de Doamna, apoi isi ia singur creioanele colorate si incepe sa coloreze rochia fetitei cu galben, ciorapii si pantofii cu maro, perdeluta cu verde ( la sugestia Doamnei), scaunul cu portocaliu( exact cum este scaunul lui de acasa).

    Intre timp m-a vazut si vroia sa se scoale de pe scaun. L-am rugat sa isi termine fisa, ceea ce a si facut, i-am sugerat sa faca covorul cu albastru si l-a colorat foarte bine si frumos. L-a colorat si pe bunicul in maro, si gata.

    Doamna mi-a spus ca Dani e foarte atent la lectii, raspunde si el, intelege tot ce i se spune sau i se cere. Insa era nedumerita de accesul lui de plans, pentru ca Dani nu a mai plans de mult si nu reusea sa inteleaga ce ii spunea Dani.

    Pe drum l-am descusut si am aflat ca de fapt el vroia sa manance laptele cu toti copiii, dar din pacate a fost prea mult lapte pentru el, pe ziua de azi, tinand cont ca a mancat si acasa lapte cu cacao. "Prea mult lapte" a explicat el. Si am hotarat, de comun acord sa-i dau eu dimineata doar ceai si ursulet Barni, ca sa poata manca laptele simplu, cu paiul, la gradinita impreuna cu toti copiii. Ma bucur ca am lamurit aceasta problema.

    Am invatat sa fac stelute din hartie, in clasa a doua. Si mi-au placut foarte mult. Asa ca m-am gandit ca dupa ghirlanda din frunze, ar fi timpul sa fac si fulgi de zapada, din hartie.

    Eu am intercalat si forme de brad si de turturi.


    Am luat hartie alba, albastra si verde, foarfeca, ata si scoci. Eu prefer hartia mai groasa. Pentru stelute sau fulgi se taie cercuri cu diametru diferit, apoi se indoaie in doua cercul, apoi inca o data in doua si se taie usor pe marginile conului si la baza lui, in forma de triunghi sau dreptunghi, lasand alternativ portiuni de hartie netaiata. Apoi se desface si gata fulgul de nea.Fulgii ii puteti lipi cu scoci pe mobila, pe pereti sau perdele.

    Bradutii de fac prin impachetarea hartiei ca un evantai sau armonica, hartia fiind lata de 5 sau 7 cm si lunga cat se poate.Prima oara se taie in partea de jos, la mijloc, trunchiul bradului, prin indepartarea excesului de hartie din parti, apoi se taie simetric, pe o parte si alta, triunghiuri mici, lasand spatii mici netaiate intre triunghuri, legaturile intre bradutii armonica.

    Eu am preferat sa ii lipesc pe o ata sau sfoara
    si sa ii atarn, asa cum am facut si cu ghirlanda, de plafoniera.


    Baietilor mei le plac copiii de la Little People, Fisher Price. Primele jucarii de gen le-au primit acum 2 ani, de la nasa lor.

    Dani a fost incantat de la inceput, mai ales ca erau 5 copilasi mici, compacti, care puteau fi dati pe tobogan, balansoar, leagan. A fost fascinat si de covorul muzical, plin de cifre si forme geometrice, actionat prin simpla apasare pe imaginile dorite. Ca sa nu mai spun ca a venit si cu un CD cu desene animate cu cei 5 prieteni, plus activitati educative.

    Din pacate costa destul de mult, dar rezista mai mult decat alte jucarii. Parcul de mai sus este acompaniat de cuvinte in germana, numere, culori, forme geometrice prezentate in germana. Dani a inceput sa le repete si in germana.

    Anul acesta am gasit si eu in magazinul Cora, autobuzul cu copiii, de la aceeasi firma. Evident, bine facut, mai zdravan, cu luminite si sunete haioase, cu doua usi de acces si decapotat. I l-a luat deja Mosul.

    Tot in serie mai sunt si masinuta de pompieri, barcuta si ferma cu animale care vorbesc, casuta lor si parcul de distractii.

    Din pacate, cursurile pentru parintii cu copii autisti din sectorul 6 si nu numai ,organizate de DGASPC si APR, s-au suspendat datorita cazurilor de gripa tot mai frecvente, prezente chiar in spatiul Scolii speciale nr.11.

    Deocamdata nu stim daca se va gasi alta locatie, sau va trebui sa asteptam ridicarea carantinei. Imi pare rau ca s-a intamplat asa, tinand cont ca mai erau multi parinti pe lista de asteptare pentru evaluarea copiilor lor, cu autism.

    Oricum organizatorii ne-au anuntat si pe mail si prin mesaje pe telefonul mobil. Apreciez corectitudinea lor si sper sa colaboram la fel de bine si de acum inainte.

    Cursul ANALIZA COMPORTAMENTALA APLICATA IN CAZURILE DE AUTISM INALT FUNCTIONAL SI SINDROM ASPERGER va avea loc in Bucuresti, in data de 21 Noiembrie 2009, ora 10:00 - 16:00.

    Acest curs este sustinut de Anca Neagu, psihoterapeut si consultant ABA in curs de acreditare BCBA (Board Certified Behavior Analyst).

    Se pot inscrie specialisti interesati de problematica tulburarilor de spectru autist si terapia acestor tulburari dar si parinti ai copiilor cu astfel de tulburari.

    Cursurile nu sunt acreditate de COPSI.

    Cursul isi propune:
    - identificarea caracteristicilor persoanelor cu Sindromul Asperger si Autism inalt functional;
    - intelegerea principiilor Analizei Comportamentale Aplicate si Terapiei Cognitiv Comportamentale aplicate in aceste tulburari;
    - formarea de deprinderi practice de aplicare a tehnicilor prezentate.

    Pentru detalii complete intrati aici.

    Ieri l-am auzit de patru ori, pe Dani, folosind cuvantul trebuie. Prima oara statea la mine in brate, pe covor si ne uitam pe o carte. La un moment dat se ridica si eu ma uit intrebatoare la el, nedumerita. el ma lamureste imediat si-mi spune:
    -Trebuie sa ma duc la baie.

    A doua oara l-am auzit spunandu-i lui Mircea, in timp ce se jucau in dormitorul de lemn:
    -Micea s-a acuns si eu trebuie sa-l caut, sa-l gasesc.

    Am observat ca Dani, de cate ori invata ceva nou, un cuvant sau constructie verbala, o foloseste de foarte multe ori, si de cele mai multe ori in situatii corecte.

    In timp ce ne jucam toti in pat, iar Dani transformase patura in barca, el ne explica:
    -Meg-merg cu baca asta. Trebuie sa aung-ajung la mal.

    Dupa ce s-a sters la nas cu o batista de hartie, si-a spus singur, cu voce tare:
    -Evetelu-servetelu ata-asta e mudal-murdar, trebuie sa-l aunc-arunc la gunoi.


    Astazi au trecut la activitati mai creative, dupa ce luni si marti s-au jucat cu noile jucarii cumparate la gradinita, adica o bucatarie complet utilata.

    Azi m-am dus sa-l iau pe Dani si am vazut la panou picturile lor. Era si a lui Dani, facuta cu degetelele lui mici, foarte ordonat si curat. In vestiar l-am intrebat ce au facut azi la gradinita si mi-a raspuns foarte fericit:
    -Am pictat.
    -Ce ai pictat? l-am intrebat eu mai departe.
    -Un tugue-strugure. Cu degetelu. Am facut multe boabe.
    -Bravo.
    -Am facut si o funza-frunza vede-verde.
    -Caunele-scaunele atea-astea nu sunt ale noate-noastre, imi atrage el atentia in timp ce se aseza pe un scaunel din vestiar.
    -Stiu, i-am raspuns eu.

    Mircea intrase in clasa si se asezase cuminte pe jos, langa copii si se juca cu bucataria. Nici de Dani nu-l mai interesa.

    Imi pare rau ca nu am facut poza, cu opera lui Dani. Strugurele era facut dintr-o frunza colorata cu creionul iar boabele erau pictate cu degetelele, cu culoare mov. Eu facusem acasa strugurele cu Dani, dar prin lipirea hartiei glasate autocolante. Asa ca stia cum trebuie sa arate, cum sunt asezate boabele. Va inchipuiti ca le-a aranjat pe randuri, la o distanta egala.

    Acasa mi-a dat mai multe detalii:
    -Si la gadinita avem baie.
    -Da ce ai facut acolo?
    -M-am palat-spalat pe maini.
    -Bravo.
    -Una nu megea-mergea.
    -Ce nu mergea?
    -O guveta-chiuveta.
    -Dar cate chiuvete aveti la baie?
    -Tei-trei, doua meg-merg si una nu mege-merge, s-a sticat-stricat.

    A inceput sa spuna din ce in ce mai multe lucruri de la gradinita, lucru care nu poate decat sa ma bucure.

    NB: desenul este facut de mine in ubuntu.

    Acesta este un cantecel foarte usor pentru grupa mica si mijlocie.


    Fulg de nea, fulg de nea,
    Nu zbura, nu zbura,
    Stai asa, stai asa,
    In palma mea.-bis strofa

    Mii de stelute
    Stralucitoare,
    Unde e fulgul,
    Unde e oare?

    A fugit, a fugit.
    S-a topit, s-a topit.
    A plecat, a plecat.
    S-a suparat.-bis strofa

    Stim sa desenam

    Cu creioane colorate
    Poti sa desenezi de toate:
    Doar o linie e vantul,
    Ca o minge e pamantul,
    Tot un cerc e soarele,
    Romburi mici petalele,
    Un patrat e o casuta,
    Un dreptunghi o saniuta,
    Un triunghi o palarie.
    Patru linii usurel,
    Cerc, dreptunghi, un baietel!
    Iar pe cap cu o fundita
    Tot asa e o fetita!
    Multi baieti si multe fete
    Cercuri, linii, puncte, pete
    Daca se aduna roata
    E copilaria toata!

    Poezia se poate invata la grupa mijlocie si mare.

    Asa spune Dani de cate ori se refera la gradinita. Azi l-am dus prima oara, dupa o perioada de absenta fortata, datorita racelii. A fost foarte fericit, mai ales ca azi au fost lasati sa se joace mai mult, deoarece venisera ultimele jucarii cumparate din fondul clasei. Asa ca Dani a luat in stapanire un aragaz de bucatarie si un frigider echipat inclusiv cu oua de plastic, frumos puse pe rafturi. Din pacate nu i-a lasat si pe ceilalti copiii sa se joace. Insa i-a aratat lui buni toate jucariile de acolo, ba l-a chemat si pe Mircea, care de abia astepta invitatia si a navalit impetuos in clasa, strigand: A venit Mircea.

    Oricum, acasa am avut parte de alta surpriza, Dani nu a mai vrut sa manance piureul cu carne si ou. De fapt asa a facut si ieri. Atunci m-am hotarat sa-i tai bucatele mici de sunca si cascaval , si le-am pus pe o farfurioara, alaturi de pestisori cu susan( crocanti). Noroc cu Mircea care mananca tot ce prinde, asa ca Dani a incercat si el si surpriza chiar i-a placut. e adevarat ca bucatelele erau asa de mici ca de abia le puteai prinde cu furculita. Cate o bucatica din fiecare, pana cand le-au mancat pe toate. Asa deci se poate. Ceea ce ma ingrijoreaza e ca s-ar putea ca de acum inainte sa prefere sendvisurile, iar piureurile sa ramana istorie. Se pare ca sfaturile doamnei Renee McDannel chiar functioneaza.

    Dupa amiaza am lucrat cu Dani pe unul din caietele de la Girasol, unde fisele sunt simple, dragute si implica mai multe activitati, unirea punctelor pentru realizarea unor desene, colorarea lor, lipirea unor abtibilduri, numararea unor obiecte, labirinturi etc.

    Dani nu prea are tragere de inima la colorat, iar eu incerc sa-l invat cateva strategii( de la stanga la dreapta, linii de sus in jos, una langa alta, pe randuri) pentru a acoperi mai repede si mai frumos tot spatiul. I-am spus ca-i dau 10 la scris, lipit abtibilduri, numarat, dar la colorat ma mai gandesc. Iar Dani imi spune: O bomboana. Veau-vreau o bomboana.

    Cand am prins cateva zile mai frumoase, ne-am distrat desenand si colorand, cu creta pe asfalt. Lui Dani ii place sa deseneze cu creta iar Mircea se tavaleste cu totul in creta. Mircea prefera sa-i desenez eu si el doar sa denumeasca obiectele sau culorile. Dani prefera sa scrie alfabetul si cifrele, mai nou scrie si cuvinte din doua silabe. I-am invatat sa joace sotronul si le place foarte mult. Dani a inceput sa deseneze si scari si incearca sa se urce pe ele, dar asa cum spune chiar el" sunt prea scunde".

    Dani a incercat sa deseneze si gardul si frunzele. E fascinat sa vada praful de creta cum se raspandeste in aer sau pe iarba. Inca mai are ceva probleme cu murdaritul, in sensul ca nu prea ii place sa fie colorat de creta, spre deosebire de Mircea care ar si manca-o.

    Va inchipuiti ca si peretii casei sunt desenati si scrisi cu creta, noroc ca mai ploua si sterge din operele de arta.

    Pentru ca le place foarte mult sa picteze, le-am propus copiilor mei sa facem niste caini, figurine de ipsos.

    Mircea a ales sa-l faca pe cainele nostru cel negru, Nero iar Dani a facut un caine galben, un fel de Pluto.


    S-au asezat cuminti si nerabdatori la masute si au asteptata pana am adus figurinele, paharele si pensulele si culorile( tuburi cu acuarele). Fiecare si-a pictat cainele, vanand toate spatiile albe. Dani era tentat si de o dactilopictura.

    Dani s-a incumetat si la detalii, codita, urechi, gura si ochi. Desi a dat si pe langa, a reusit ,in mare parte, sa puna culoarea acolo unde trebuie. Iar ca premiu, a pocnit toate balonasele de la hartia de impachetat, folosita pentru figurine.

    Si aici aveti dovada maiestriei lor. Mircea a inceput sa fie mai constiincios, mai atent. Si evident toate operele lor stau la loc de cinste intr-o vitrina veche, din zestrea bunicii. Fiecare stie foarte bine care sunt piesele lor si care ale celuilalt.

    Acesta este cursul tinut de dna Renee McDannel, vineri 13 noiembrie in spatiul Asociatiei Puzzle Romania. Asa cum spune si titlul, socializarea copiilor cu autism incepe, in primul rand , in familia lui.

    Ce inseamna socializarea de fapt, ce presupune ea? In primul rand e nevoie de abilitatea de a asculta, de a empatiza, de a fi atent la comportamentul celorlalti, de a imita. Sa nu uitam si de contactul vizual. Rolul cel mai important revine parintilor care trebuie sa-si implice copiii in astfel de activitati de socializare, folosind atat comunicarea verbala cat si cea nonverbala, si organizand activitatile in asa fel incat sa nu existe obstacole fizice, sa existe un mediu protejat si sigur, sa tina cont si de parerile copiilor( unde exista verbalizare).

    Inainte de orice trebuie verificat daca unele conditii fizice sunt indeplinite, respectiv somnul, aportul de apa, orarul meselor si tipul de alimentatie corecta. Daca acestea sunt indeplinite, urmeaza eliminarea unor stimuli puternici ca lumina, zgomotele, care pot distrage atentia copilului. Treptat copilul va fi antrenat in miscarea de imitatie cu ajutorul dansului, muzicii, pantomimei, gadilatului.

    Strategiile de implementare folosite pentru stimularea socializarii sunt: oferirea unui model, schimbarea si adaptarea mediului, explicarea pasilor si apoi experimentarea. In cazul grupului de copii se va observa ca liderul va antrena tot grupul prin actiuni spontane, fara strategii explicate.

    Totul trebuie sa fie distractiv si motivant. Evident totul se va invata prin repetitie, dar mare atentie la ultima cerinta sau comanda, pentru ca aceea va fi mai bine si repede retinuta. Temporizarea si tranzitia intre activitati este de asemenea foarte importanta pentru a evita crizele de nervi( se poate folosi numaratul pana la 3, se pot introduce elemente din urmatoarea activitate pentru distragerea de la activitatea devenita obsedanta, etc).

    Un parinte va avea mai mult de castigat, daca in loc sa-si arate nemultumirea fata de incercarile stangace sau greselile flagrante ale copilului, ii semnaleaza existenta unei probleme pe care copilul o va rezolva, cu ajutorul parintelui in prima faza, si apoi singurel. Copilul va fi antrenat in joc prin oferirea unei parti a jocului, iar cealalata va ramane la adult. Pentru rezolvarea jocului sau puzzle-ului va fi nevoie de interactiune verbala, cererea expresa a piesei necesare, sau nonverbala, indicarea cu degetul a locului potrivit, sau schimbul tacit de obiecte.

    Cum sa facem constient un copil de existenta celorlalti, de relatiile pe care le are cu familia, cum arata de fapt socializarea? Simplu prin construirea unei carti sau povesti sociale. Dna Renne propune realizarea unui caiet pe care sa lipim poze sau sa desenam cu copilul nostru.

    Aceasta strategie merge perfect pentru copiii nonverbali. Pe prima pagina se va pune poza copilului si se va scrie si numele lui dedesubt. Se vor face remarci de genul: Aici este Dani. Dani este un baiat cuminte si frumos. El are 4 ani si va spune o poveste despre familia lui.

    Urmatoarea poza va fi a copilului impreuna cu parintii si i se va explica: Aici este mama si tata, impreuna cu Dani. Daca exista frati si surori se vor pune poze si cu aceatia, dar tot alaturi de copil. urmeaza pozele cu locul de joaca si prietenii copilului, prietenii de la gradinita, tot mai multe poze in care copilul este alaturi de altii, face lucruri interesante. Ii repetati: Uite Dani este prieten cu Mircea si se joaca frumos, impart lucrurile, spun glume etc.

    Cartea de povesti sociale va fi pusa la vedere, si completat impreuna cu copilul cu cate o poza noua, de la aniversari, serbari. Incet, incet totul va capata forma, copilul va fi interesat sa arate cat mai multor persoane colectia lui de amintiri, construite alaturi de cei dragi.

    Tot prin povesti se vor convinge copiii sa manance ceea ce nu le place, prin realizarea de poze in care sa apara si respectivele alimente.

    Schimbarea rutinii este necesara, dar in prealabil copilul va fi anuntat de ceea ce se va intampla, va fi asigurat de suportul parintilor.

    Jocurile simple, cu care se incepe orice socializare cu copiii autisti mici , sunt Cucu Bau si aruncatul mingei care presupune atentie, coordonare si anticipare semnalizata verbal: 1,2,3 si. Pentru cei mai mari un mijloc de socializare si imaginatie in acelasi timp,este servitul mesei la restaurant si folosirea corecta a veselei si tacamurile, obervarea comportamentului celorlalti la masa, observarea diversitatii de gusturi si preferinte.

    Implicarea in joaca a unor copii neurotipici este de mare ajutor, evident adultul controland situatia si sugestionand copilul fara dizabilitati, sa-l ajute si sa devina model pentru copilul suferind de autism.

    Ca si data trecuta cursul a folosit voluntari pentru realizarea unor interactiuni simple de socializare nonverbala. S-a observat existenta unui lider si modelarea comportamentului celorlalti prin imitatie si anticipatie.

    Saptamana viitoare va urma cursul despre jocul copilului autist.

    Related Posts with Thumbnails