twitter
rss

Cum se eschiveaza Dani

Am inceput sa corectam dislalia polimorfa de care sufera Dani, asa ca azi am tot repetat, mai mult singura, dar cu glas tare, foneme si apoi cuvinte continand sunetul si litera P, initial, median si terminal.

In timp ce Dani se juca, eu repetam cu Mircea, care gaseste foarte interesanta aceasta joaca, din care ies cuvinte fara sens. Mircea repeta totul din placere si rade de fiecare combinatie ciudata care iese, desi stie sa vorbeasca si sa le pronunte corect.

Eu: Papa, pepe, pipi, popo, pupu.
Dani: aa, cheche, chichi, popo, pupu.
Eu: Apa, epe, ipi, opo, upu etc.
Dani: Apa, epe, ipi, opo, upu etc.

Le spune fara prea mare tragere de inima, si pronunta corect doar cuvintele care incep cu sunetul p urmat de vocalele o si u. Mai trebuie sa lucram pana vom corecta pronuntia.

In consecinta intensific ritmul si tonalitatea, iar raspunsul nu intarzie sa apara:

Dani: Mai incet, doame Mitea. Vobete mai incet.

Era evident enervat, si cauta un motiv sa puna capat sesiunii. Eu am ramas putin surprinsa, iar buni a izbucnit in ras.

Labels:
0 comments |

De ce?

De ce? este o intrebare pe care nu am prea folosit-o in conversatiile mele cu Dani. In general ii ofer cat mai multe informatii despre orice. Ieri, am incercat, in joaca, sa vad cat de functionala este aceasta intrebare la Dani si am avut o surpriza mai mult decat placuta. Chiar daca el nu intreaba De ce?, stie totusi sa raspunda la o astfel de intrebare, legate de lucruri generale.

Stateam in gradina si am inceput sa-l intreb:
-De ce mananca oamenii?
-Pentru ca e foame.
-De ce bei apa?
-Mi-e sete.
-De ce dormim, ne odihnim?
-Obosit.
-De ce am legat masinuta, barele?
-Sa nu cada.
-De ce este Nero legat, pentru ce motiv?
-Face potii, nu e cuminte.
-De ce ne spalam?
-Sa fim cuati-curati.

Cred ca am sa-l tot intreb multe lucruri de gen, pana o sa deprinda gustul pentru curiozitate. Si asa cum face si Marius Filip o sa incerc sa-i gasesc si sa-i prezint lucruri inedite, pe care sa nu le cunoasca, pentru a-l face sa inteleaga cum sa reactioneze atunci cand nu cunoaste ceva si vrea sa stie mai multe. Deocamdata ne vom juca cu De ce, legate de lucruri banale, pe care le cunoaste deja.

Labels:
2 comments |

Vizita de la Castel

Da, asa ii spune Dani la I.O.M.C de pe Calea Grivitei. Mergem acolo din cand in cand, la cateva luni pentru evaluare. Ieri ne-am incumetat iar, dar si cu escorta, adica Mircea si buni.

Dani este incantat de institut, pentru ca seamana cu un castel, cu scara de marmura la intrare, scara interioara, camere de asteptare foarte mari si rotunde. A fost impresionat de calutul de lemn si plastic care ii intampina pe copii, la etajul 1. Desi prima oara a fost foarte stresat si reticent, pana le-a cunoscut pe doamna neuropsihiatru si pe doamana psiholog de acolo, acum este foarte relaxat si cooperant.

Stie ca acolo toata lumea discuta cu el, il intreaba diferite lucruri, dar mai ales se joaca cu el si-l pun sa deseneze.

Mircea si-a facut intrarea in stil grandios, a napustit in toate camerele, s-a jucat cu tot ce a prins, a vorbit cu toata lumea, tare si fara inhibitii. Initial credeam ca va fi rusinos sau speriat, dar nici vorba. Adevarul este ca prezenta lui Mircea l-a facut si pe Dani sa fie si mai increzator in el. Dani a stat pentru prima oara in cabinetul doamnei psiholog, fara mine si mai ales cu usa inchisa, in timp ce eu incercam sa-l strunesc pe Mircea si sa-l impiedic sa se napusteasca iar dupa Dani.

Concluzia este ca doamnele de acolo au fost foarte incantate de evolutia lui, de faptul ca a invatat sa se joace frumos cu Mircea dar si cu ceilalti copii, de faptul ca este mult mai sigur pe el si raspunde foarte promt si functional, iar contactul vizual este excelent. Ni s-a recomandata in continuare terapia si logopedia si ne-au incurajat ca Dani se va descurca la gradinita, pentru ca lor li se pare pregatit.

Drept recompensa, i-am dus pe baieti in gradina Cismigiu sa vada lebedele negre si gastele. Dani a fost foarte atras de cele albe, le urmarea peste tot. Apoi am mers la un loc de joaca si am mai stat o ora. Dani s-a purtat foarte protector cu Mircea, i-a tinut pe ceilalti copii la distanta de ei. De asemenea s-a asezat langa un domn si i-a zambit. Ma uitam la el si mi se parea ca nimic nu trada autismul.

Labels:
0 comments |

Cu ce se mai joaca baietii mei

Nu scriu prea multe, ci pun doar cateva poze cu jucariile preferate, ale baietilor mei, la aceasta varsta. Mai intai un laptop broasca testoasa, o orga, catelul Tony, ferma cu animale si tabla de desen, magnetica.

 Pe laptopul de jucarie se bat amandoi, evident. Pe tabla magnetica deseneaza Mircea, tot el e fascinat si de orga. Dani se mai joaca cu Tony, ii plac cantecelele lui, si cu ferma de animale.

Amandoi prefera piesele de lego din care fac castele si parcari pentru masinutele de tot felul, ce alearga voioase pe traseele de pe covorul din camera baietilor. A nu se uita trenuletele de plastic sau de lemn, care merg foarte bine pe sinele desenate tot pe covor. E chiar haios covorul asta si foarte bine dotat cu strazi, sine, benzinarii, gari, biserici, ce mai , un adevarat orasel.

De vreo doi ani, am scos din pivnita doi robotei vechi, care au apartinut sotului meu, cand era mic. Si stiti ce? Au un succes nebun, si i-au impartit deja. Pacat ca nu mai fac lumini si sunete, dar chiar si asa sunt foarte indragiti.

Iar ultima distractie a lor este joaca cu baloane, de toate marimile si culorile. Eu ma chinui sa le umflu si sa le dau toate formele posibile, a se vedea in imagine.


Labels: ,
2 comments |

Puzzle si autism -partea a 3-a

Ei bine, exista si o partea a treia pentru ca exista si puzzle de plastic moale, nu stiu cum se numeste in varianta tehnica. Stiu doar ca este interesant la pipait, viu colorat, si de diferite dimensiuni, si tematici variate. Pentru a citi despre puzzle de lemn si carton, dati click aici si aici.

Eu i-am cumparat lui Dani un set cu litere si cifre. Exista in doua dimensiuni, unele de 7 sau 8cm pe tot atat, si unele mai mari de 12cm/12cm, modelul pe care l-am cumparat si eu. I le-am montat , sub forma de covoras, in ordine, apoi i-am scos literele si cifrele si l-am pus sa le puna la loc. L-a amuzat foarte mult. In acest fel ne jucam si pe jos, simtea materialul si vedea literele si cifrele. Dani recunostea cifrel si literele inainte sa le poata pronunta. oricum primele litere spuse au fost vocalele, adica A si U, mai tarziu au aparut E, I si O. Iar dintre cifre, primele au fost 1, 2.

Mircea a fost si el foarte incantat, nu sa-l faca, ci sa-l desfaca in bucati, spre disperarea lui Dani care plangea, si incerca sa-l refaca cat mai repede, dar nu cu aceeasi viteza cu care mesterea piticu.

Apoi am descoperit puzzle-urile mari, de 25 cm/25cm. I-am cumparat unul cu mijloace de transport: masina, bicicleta, scuter, avion, tren, camion, masina de curse, etc( in total 10 bucati care se pot imbina pentru a face un covoras destul de mare). Am inteles ca sunt si cu fructe, legume. Nu le-am vazut, dar cred ca sunt interesante. Stiu sigur ca sunt facute din piese, bucati mai mari.

Labels:
0 comments |

Puzzle si autism -partea a 2-a

Cam dupa un an de terapie, Dani a trecut si la puzzle-urile de hartie, carton, mai intai cele din 2 si 3 piese. Au aparut si la noi destule, cartonate, si mai mari si mai mici. Cele mai bune mi se par de la firma D-Toys. La fel de bune sunt si cele de Edurelle, parca asa se scrie. cele de la ei sunt foarte bune pentru antonime.

 Si acestea sunt tematice: Forme si culori, Alfabetul, Numerele, Adunarea, Asocierea, Ceasul, Animale salbatice, Animale domestice, Meserii, Fructe, Fructe exotice, Puzzle cu povesti, din 6, 9 si 12 piese. Daca initial copilul va face puzzle-ul dupa culoarea de pe margine, ajutatoare, si dupa forma taieturii dintre piese, cu timpul va ajunge sa intelegea succesiunea imaginilor sau pieselor, si chiar asocierea unor obiecte.

Lui Dani ii plac foarte mult puzzle-urile cu povesti. Acum face si puzzle-uri de 35 piese.

Foarte dragute sunt si puzzle-urile de la Teora, acelea gen carte, cu imagini-foaie, peste care copilul poate aplica piesele de puzzle. Tot cele de la Teora au si un puzzle culisant din plastic, pe coperta. Exista niste puzzle mari, pentru covor, facut din piese mari, tot de la D-Toys, cu povesti sau meserii.

Poate nu stiati, dar exista si mini-puzzle din plastic, le-am gasit in piata Rahova. Din pacate piesele sunt cam mici si se pot pierde sau inghiti destul de usor. Insa lui Mircea ii plac. Sunt foarte variate, formate din cate 4 piese, pe o tabla mare, cu tinte. Se fixeaza gen lego.

Daca sunteti curiosi sa cititi si partea 1, click aici.

Labels:
0 comments |

Conferinţă internaţională „E timpul schimbării! Autismul şi incluziunea socială”


Fundaţia „Pentru Voi” în colaborare cu Federaţia Internaţională SOFT organizează conferinţa internationala cu tema „E timpul schimbarii - Autismul si incluziunea sociala”, în 12 si 13 octombrie 2009, la Timisoara.

Evenimentul este finantat de Uniunea Europeana prin programul PHARE 2006 - Suport pentru dezvoltarea serviciilor comunitare de sanatate mintala si dezinstituţionalizarea persoanelor cu probleme de sănătate mentală.

Conferinţa se focalizează pe transferul de cunoştinţe şi informaţii referitoare la incluziunea socială a persoanelor adulte cu autism. Se va acorda atenţie speciala României, unde serviciile comunitare de sprijin pentru persoane adulte cu autism sunt practic inexistente: odata ce au împlinit vârsta de 18 ani, tinerii adulti cu autism îsi „pierd” diagnosticul. În aceste conditii, drepturile lor, garantate de recent adoptata Conventie ONU cu privire la Drepturile Persoanelor cu Dizabilitati nu sunt respectate, ceea ce conduce la excluziunea sociala a lor si a familiilor lor.

Articolul este preluat de pe forumul autism.ro.
Tot la acest link veti gasi si continuarea articolului.

Labels:
0 comments |

Desenul de week-end - IC XC

Labels:
0 comments |

Puzzle si autism- partea 1

De cand am inceput terapia pshihologopedica, am lucrat mult cu puzzle. Am cumparat si noi destule. Sunt cele mai bune pentru a incepe o terapie, mai ales daca copilul cu autism, nu vorbeste mai deloc, sau are un vocabular pasiv destul de sarac.

Puzzle-ul de lemn este cel mai indicat, pentru inceput, atat pentru textura care stimuleaza senzatiile tactile, dar si pentru senzatiile vizuale, multe sunt viu colorate. Primele puzzle-uri au fost niste animale facute din bucati de lemn, niste arici, pinguini, balena. Erau facute din lemn gros care se imbina, frumos colorat. Am inceput cu 2 si 3 piese, apoi cat mai multe.

Puzzle-ul incastrat limiteaza aria de stimuli, favorizeaza focalizarea mai buna. Puzzle-urile simple au 3, 4, 5 sau 6 obiecte. De obicei puzzle-urile sunt tematice. Noi avem cu mijloace de transport( barca, tren, avion, masina de pompieri, masina de politie si masina obisnuita), actiuni ale unui catelus ( doarme, sare, alearga, mananca, miroase), cu animale domestice( cal, vaca, porc, cocos, capra, pisica si caine) cu literele alfabetului si cifre.

Mircea este foarte incantat de cel cu animalele salbatice de la zoo si de cel cu fete si emotii(vesel, trist, plange, furios, speriat sau mirat, somnoros, tacut, face cu ochiul, scoate limba).


Cel mai interesant si frumos mi s-a parut cel despre camera copiiilor, care te invata piesele de mobilier si functionalitatea lor. Dani si Mircea il fac cu ochii inchisi, si-l explica foarte frumos. Un puzzle te invata ca formele sunt diferite, la fel si marimile, culorile.

Aceasta etapa de familiarizare cu aceste insusiri ale unui obiect, dureaza destul de mult, cateva luni bune. Si copilul va trebui sa recunoasca clasa de obiecte, fiecare obiect in parte, functionalitatea lui si trasaturile definitorii, culoare, marime, forma.

Dani prefera si minipuzzle-urile de lemn, cu imagini diferite, dar cu mai multe piese, cam 12, noi avem cu niste iepurasi si mijloace de transport.

Labels: ,
2 comments |

Operele lui Mircea

La fel ca si Dani, Mircea este foarte pasionat de pictura. Cum pune mana pe o pensula, nu-i mai da drumul. Si are stilul lui aparte, de a amesteca culorile, fara prea multa apa.

Evident ca nici o explicatie nu este valabila pentru el, nici o sugestie. Oricum, se straduieste si el, rezistand eroic cam 15 minute. Este bine pentru un copil 2 ani. Dar cel mai mult ii place sa-i ajute la pictat, pe ceilalti, chiar daca ceilalti nu au nevoie de ajutor. Cu atat mai bine, asta il inversuneaza. Trebuie sa te ajute.

Dar mai ales trebuie sa se picteze tot, pe nas, pe gat, pe coate, nu mai spun de haine. Mie imi place sa-l vad, asa concentrat, foarte sigur pe el, incercand sa-si fac cercurile lui multicolore, sau sa picteze figurinele de ipsos, numai pe o singura parte. Sa-i ascult explicatiile: Aici abastru, aici verde, cecu-cercul, apa, tubu la loc, asa, a Dai-a lui Dani, a pus, etc.

Labels:
2 comments |

Ideile si solutiile lui Dani

Continui seria Ideilor lui Dani.

Pe 14 august, tata i-a dat cadoul lui pentru ziua de nastere a lui Dani. Evident s-a gandit la masinute mici, si mai multe, pentru a se putea juca si cu Mircea. Asa ca masinile de la Playskool au fost foarte bine primite, mai ales ca se potriveau de minune cu mocheta cumparata de buni, cea cu strazi, cale ferata si cladiri. S-a trecut la impartirea masinutelor, care din pacate erau doar 3, in cutie. Mircea si-a ales o basculanta galbena, iar Dani o masina de curse verde. Cea mov a ramas neadjudecata. Dani a crezut ca va rezolva problema aducand si celelalte 2 tonka pe care le aveau deja, dar socoteala nu a iesit. A calculat el, le-a adunat si apoi le-a impartit, dar tot ramanea una marul discordiei.
Tata l-a intrebat daca ii plac si daca stie cate sunt. Dani le-a numarat: 1,2,3,4,5....6. Tata contrariat l-a mai pus sa numere o data. Dar raspunsul a ramas invariabil 6. Tata a spus: Dar sunt doar 5.
Raspunsul lui Dani a fost scurt si elocvent: Mai cumpara una, asa iesea socolteala lui.

Pe 17 august, de ziua lui, Dani se juca cu o basculanta mare si-mi explica:
-Ma uc in masina.
-Tata, buni stau in bena, in spate.
-Eu, Mitea, mama stau in fata.
-Eu conduc masina.
Cand il intreb unde sta Nero, el imi spune:
- In cotet, legat cu lantu.
I-am specificat ca ma interesa unde l-ar pune pe Nero in masina, daca ar fi sa mearga si cainele cu noi. S-a gandit bine, a reevaluat situatia si mi-a raspuns:
- In bena, cu tata, buni.

Labels:
1 comments |

Alte idei d-ale lui Dani

Am inceput sa scriu despre ideile si solutiile lui Dani, pe care le gasiti si aici.

Dani abordeaza problemele intr-un mod aparte, pe ocolite, nu are curaj sa spuna direct ce isi doreste. Asa de exemplu cum a fost pe 6 august, cand pusesem o cadita in bucatarie, pentru ca ne ploua in bucatarie. Amandoi baietii ii dadeau tarcoale si ar fi vrut sa se joace in ea. Dani a cautat un motiv si mi-a spus: Am mainile mudae. Foate-foarte mudae-murdare, si se uita atent la ele, dar si la mine.
Eu am inteles ce vroia si l-am intrebat: Si ce propui? Iar el mi-a raspuns nonsalant: Spal pe maini.

Pe 7 august, s-a gandit ca ar putea sa-l lege si pe Mircea cu lantul, ca pe Nero. Dar cand a vazut ca nu aprob ideea lui, a luat curelusa si a asezat-o la spatele lui Mircea explicandu-mi: Pun codita Mitea-lui Mircea.

Pe 13 august am asistat la dilema reparat sau vindecat. Mircea plangea destul de tare, pentru ca se lovise. Dani s-a uitat la el, apoi la mine si mi-a spus: Mitea e sticat-stricat. Duc la epalat-reparat.
Cu cateva zile inainte ii explicasem ca masinile se strica si trebuie reparate la atelier, asa ca el s-a gandit ca acelasi lucru este valabil si pentru oameni. Atunci i-am explicat ca oamenii se imbolnavesc si merg la doctor sa-i faca bine. S-a gandit foarte serios si mi-a raspuns: Eu este docto-doctor, si a plecat dupa seringa de jucarie.

Labels:
0 comments |

Torturi pentru pitici 2

Asa cum am promis, postez poze si cu cele doua torturi facute pentru sarbatorirea de anul acesta, a celor doi lei ai mei, care au facut 2, Mircea si respectiv 4 ani, Dani.

Primul, cel pentru Mircea, e facut din blat de pandispan, din comert, cu crema de vanilie si ciocolata alba si neagra, rasa, cu ursuletul Tedi la plimbare cu masina. Totul e natural, fara conservanti sau coloranti. Rotile sunt din felii de kiwi, soarele din mar, etc.

Tortul lui Dani, este cu crema caramel, alune de padure si stafide, iar decorul il reprezinta pe Mutulica, celebrul pitic, fabricat din kiwi, stafide si frisca.

Mircea a fost foarte incantat si a suflat repede in lumanare, dar Dani a fost mai retras, a suflat timid, si a reusit sa stinga lumanarea cu ajutorul Dariei. Dar cel mai important, si-a cantat singur La multi ani.

Labels: , ,
3 comments |

Torturi pentru pitici

Mi-a placut intotdeauna sa fac torturi, cat mai interesante si gustoase.
Iata cateva exemplate de torturi:

Primul este diplomat cu fructe, pentru Dani la 1 an, facut in colaborare cu o prietena

Al doilea este un tort tiramisu, in forma de inima, tot pentru Dani, la 2 ani, facut in colaborare cu aceeasi prietena

Al treilea tort este unul cu caramel si nuci, cu un trenulet, pentru Dani, la 3 ani

Al patrulea este unul mic, patrat, cu crema de lamaie, cu o casuta si un copac, pentru Mircea, la 1 an. I-am sarbatorit pe amandoi in aceeasi zi, desi sunt nascuti la o diferenta de 2 saptamani.

Lui Mircea i-am mai facut unul cu un ursulet, pentru mot.


Al cincilea este o prajitura cu crema de vanilie si cereale, bomboane de ciocolata si alune de padure, pentru Mircea, la 2 ani.

Urmeaza sa fac un post cu torturile pe care le fac pentru sambata, cand ii sarbatoresc din nou, pe amandoi, desi ziua lui Dani este pe 17. O sa fie interesante, promit, si mai ales bune.


Labels: , ,
4 comments |

Putina gimnastica pentru gurita

Am citit saptamana trecuta pe blogul Mariei ca a reusit sa fluiere, si m-am intristat putin. M-am bucurat pentru ea, dar m-am intristat pentru Dani, pentru ca el nu reusea sa sufle in fluier, desi am incercat de aproape un an sa-l invat.

Ei bine, gata, am ajuns si noi la nivelul asta. Dani a reusit sa fluiere marti, cand buni le-a cumparat manzilor doua ciocanele cu fluier. Dani intelesese deja ca trebuie sa iasa putin aer din gura, nu din nas, asa cum facea el de obicei, mai ales cand il indemnam sa sufle si sa faca baloane de sapun.

Si minune, a reusit. Si i-a placut foarte mult. Normal, la inceput a suflat timid, de abia se auzea sunetul, dar apoi a prins curaj si a inceput sa sufle mereu. De fapt a fluierat toata seara, nu s-a despartit de fluier nici macar cand am mers la Selin.

Cu gimnastica aparatului fonoarticulator am stat destul de prost de la inceput. Nu reuseam sa-l fac sa inteleaga cum sa miste limba, sa umfle obrajii, cum sa se strambe. Era o adevarata enigma pentru el. Tata a exersat mult cu el, mai ales la strambaturi, iar eu la supt cu paiul si suflat in baloane si papadii. Dani a reusit sa traga cu paiul cam pe la 3 ani, si acum la 4 ani a reusit sa si sufle. Doamana psihologoped a lucrat foarte mult la gimnastica limbii, limba sus-jos, stanga-dreapta, limba sageata, lopata, jgeab.

Dupa fiecare reusita s-a vazut si o evolutie in articulare. Acum a inceput sa spuna mai bine s si t.

Labels:
0 comments |

Fantomele mele

Labels:
1 comments |

Figurine si putina culoare

Asa cum am mai scris in alt post, am descoperit figurinele de ipsos facute de Adrika Design si am comandat cateva, ratuste, crocodili, delfini si pitici.

Nici nu mi le-au adus bine, ca Dani le-a vazut si a vrut sa le picteze. Asa ca am adus repede tuburile de tempera, pensulele, si ne-am asezat cuminti la masa din curte.

Dani a vrut sa picteze o ratusca si un crocodil. Mi s-au parut foarte dragute. Dani si-a dat toata silinta sa acopere toate portiunile albe, cu galben, respectiv verde. A tinut foarte bine pensula, si a folosit culoarea si apa in proportii bune. Noroc ca tempera mea se usca rapid si l-a scutit de neplacerea murdaririi. E adevarat ca la detalii, l-am ajutat si eu, pentru ca altfel ar fi iesit foarte colorat si de neinteles. L-am ajutat sa faca punctele, cu mana mea peste a lui, i-am aratat cateva mici trucuri, folosind coada pensulei pentru a face ochii sau dintii.

Nici nu stiu cand a trecut aproape o ora, in care a fost fascinat, constiincios si foarte multumit de el. Ba mai mult a mai vrut sa picteze si pe o foaie. Iar de data asta nu l-am mai ajutat deloc.

A ales sa deseneze doua case, care, dupa explicatia data chiar de el, sunt una a lui Mitea si una A lui Dani. A mea este mae, a spus Dani, si a continuat, A Mitea e mica, e egata-legata de a mea. Si chiar asa le-a desenat, una mica si una mare, legate cu un fir intre ele, ca vagoanele de la tren. Mi s-a parut interesant ce soare mare si central a desenat, chiar daca galbenul lui este cam, amestecat cu putin negru si verde. Si multi nori, albastrii de data asta. Si neaparat un drum, deschidere si comunicare cu altii. E adevarat ca drumul este accesibil doar casei lui Dani.

NB: Figurinele sunt accesibile, ca pret si cei de la firma foarte promti. Ii recomand cu placere.


Labels:
2 comments |

Desenul de sambata

Labels:
0 comments |

Maraton nocturn

Da, si protagonistul nu este altul decat....Mircea. Fiindca i-a placut atat de mult la tara, acum iese din casa in ciorapi, sau se descalta in mijlocul curtii, de orice fel de incaltaminte. Dar mai ales fuge noaptea din patul lui, pentru a poposi in patul meu initial, si mai nou in al bunicii.

Incepand de la 2 noaptea, se scoala, se da jos din patut si fuge din camera. Cand aud Bum, stiu ca a evadat, apoi se aud pasii apasati si grabiti, pe dusumea, iar urmatorul salt este la noi in pat, intre mine si tata. Prefera sa stea cu capul pe mine si picioarele pe tata, evident copitand ori de cate ori viseaza ceva. Il las putin si apoi il duc la el in camera. Noroc ca Dani doarme foarte adanc si nu aude nimic din ce se intampla in jurul lui.

Degeaba, minunea dureaza doar o jumatate de ora pentru ca Mircea e foarte perseverent, si ajunge foarte repede inapoi in patul nostru. Singura solutie este sa-l las sa doarma macar 2-3 ore cu noi si spre dimineata sa-l teleportez in patul lui, si imediat sa-i dau biberonul cu lapte. Dupa asta garantat mai doarme 2 ore.

Si asa ne distram aproape in fiecare noapte. Tata sta cu grija sa nu-l striveasca si nu mai stie cand apare si dispare copilul.

Ei, dar noaptea trecuta s-a intamplat ceva. O schimbare de strategie. Pe la ora 2 am auzit binecunoscutul Bum, apoi tropait maruntel dar surpriza, ghidusul a facut viraj la stanga spre camera bunicii. Ne-a abandonat in favoarea unei prazi mai usor de manipulat. L-am auzit cum vorbea cu buni, dupa ce a deschis usor usa camerei ei, a intrebat soptit: Mama ma, si apoi tusti.

Buni l-a alintat putin si l-a trimis in camera lui, Mircea s-a resemnat pentru 5 minute dupa care a invadat-o din nou. Si asa, o ora intreaga, s-au perindat dintr-o camera in alta, pana cand bunica a cedat si l-a primit definitiv in patul ei.

Asa ca Mircea avea de dimineata un aer triumfator, si nici nu m-a bagat in seama. Am cazut in dizgratie. Insa buni avea niste cearcane imense. Ghinion de nesansa, vorba unei cunostiinte.

Labels:
0 comments |

Ce putem face cu cercurile


Din cercuri, noi am facut in primul rand o omida mare si verde, apoi o buburuza frumoasa. E foarte simplu si distractiv. Tot cu hartie colorata, foarfeca si lipici si evident forme geometrice.

Si tot cu Dani si Mircea. Asezati cuminti la birou, cu piciorusele atarnand, certandu-se pe tubul cu lipici solid.

Pentru omida am folosit cercuri verzi, atat pentru corp cat si pentru cap-un cerc mai mare. Tot cercuri au fost si ochii si gura. Le puteti face din hartie colorata albastra si rosie. Piciorusele puteau fi facute si din cerculete mici de tot, dar noi am preferat dreptunghiuri subtiri. Nu uitati antenutele omidutei, facute din dreptunghiuri mici. Crenguta pe care sta omida noastra am facut-o dintr-un dreptunghi maro. Aruncate pe acolo sunt si frunze facute din cerculete, si fire de iarba verzi.

Buburuza este facuta dintr-un cerc mare rosu, peste care lipim cerculete mici, noi am pus cercuri maro pentru ca nu am avut hartie neagra. Puteti pune cate buline doriti. Si ochii sunt tot rotunzi. Piciorusele sunt facute din dreptunghiuri mici.

Dani a fost foarte incantat sa le lipeasca. Nu a lipsit nici Mircea, care a lipit si el pe o foaie, forme geometrice, diferit colorate. Cam asa a iesit opera lui Mircea.

Si evident ca le-am lipit la ei in camera, pe perete.

Despre alte forme geometrice si desene facute din ele gasiti aici si aici.

Labels: ,
2 comments |

Ideile lui Dani

De cand ne-am intors de la tara, Dani ne ofera in fiecare zi, cel putin o idee personala, o cugetare sau idee trasnita.

Asa ca am inceput sa notez fiecare idee pe care o emite spontan.

Pe 3 august am avut parte de prima lui minciuna. Desi dupa unii nu ar fi o minciuna veritabila, decat daca ar avea ceva de castigat din ea, eu consider ca e prima incercare a lui Dani de a evita o situatie nedorita. Cum spuneam, era seara si l-am intrebat pe puiu meu numarul 1 daca vrea sa faca pipi, inainte de culcare.

Dani imi raspunde cu nonsalanta: Am facut pipi. Eu ma uit intrebatoare la tata, care imi face semn ca nu e adevarat. Atunci il mai intreb o data pe Dani si el imi raspunde : Am facut pipi cu buni. Evident buni nu era in camera sa infirme declaratia lui, asa cum o facuse tata.

Pe 4 august, Dani s-a jucat mult cu Nero si la un moment dat, cum il studia el bine pe caine, a emis o idee trasnita: Bag Neo in pobagaj-il bag pe Nero in portbagaj. Pind in capcana-il prind in capcana. Ei bine, de ceva vreme tot foloseste cuvantul capcana, nu stiu de unde l-a auzit, banuiesc ca de la televizor, de la desene animate. Si pe Mircea il prinde in capcana, inchizandu-l in camera lui si anunta triumfator: Pins Mitea in capcana.

Tot pe 4 august, inainte de culcare, le spun povestea de seara, si apoi le spun Noapte buna. Dani mai vrea sa stea de vorba. S-a gandit el bine, mai ales ca eu le tot prezint avantajele intoarcerii acasa, de la tara: Acum dormiti in camera voastra, in patuturile voastre si va jucati cu jucariile voastre, si imi spune foarte serios: Neo nu doame in pat, Neo doame in cotet. S-a gandit el bine si a ajuns la concluzia ca desi are casuta lui, Neo nu are pat si nu doame in el, asa cum o fac oamenii si copiii.

Aseara, pe 5 august, am avut ca aproape in fiecare seara, bataie cu perne. Dani o initiaza intotdeauna, il vezi cum vine incarcat de toate pernele mici, decorative, rosii si galbene, patrate si in forma de inima si le arunca pe tata si pe mine. Aseara, tata l-a bombardat si el mai mult, la fel si Mircea iar Dani s-a trezit inconjurat din toate partile iar metoda lui de scapare a fost un oftat puternic si tanguitul: Au, doae, Mitea-au, ma doare, Mircea. Evident ca nu-l durea nimic, dar a invatat ca daca spune asa, il lasam in pace.

Fiecare idee de-a lui Dani ma surprinde si ma incanta in acelasi timp. Sper sa spuna cat mai multe perlute si eu promit ca le voi nota, ca amintire.

Labels:
1 comments |

Portret in creion

Labels:
2 comments |

Un nou site de creatie pentru copii- Adrika design

Aici puteti gasi figurine din ipsos pentru pictat. Dani a fost foarte incantat sa picteze un ou de Paste, din ipsos, la doamna psihologoped, si o masca de pisicuta, la Targul Kihi Kiha.

Figurinele sunt micute, compacte, foarte dragute si usor de pictat fie cu carpa inmuiata in apa si apoi in tempera, fie cu pensula si culoare de orice fel.

Mai mult decat atat, tot pe acest site veti gasi si poezii frumoase despre fiecare figurina in parte. Sunt poezii chiar si despre culori. Mie mi-au placut.

Am vazut ca cei mici sunt foarte entuziasmati sa picteze figurinele, sa amestece culorile. Evident ca se vor si mazgali, dar si asta face parte din distractie.

Deci, va recomand acest site.

Labels:
0 comments |

De-a joaca cu clasele sau categoriile

Dani stie deja ca noi suntem oameni, iar Nero, de exemplu, este animal. A reusit sa inteleaga ca desi cainii sunt atat de diferiti ca rase, sau pur si simplu diferiti dupa marime si culoare, sunt toti animale.

Asa si cu baietii si fetele ( am folosit mai putin notiunile de barbat si femeie), a inteles ca sunt diferiti, principalele trasaturi de diferentiere ramanand lungimea parului si existenta hainelor specifice. Cand ii arat lumea de pe strada ii spun: Uite sunt oameni, ca noi, si ii insir caracteristicile principale, printre care si faptul ca vorbim, scriem, desenam, citim.

Ieri am inceput sa pun accent pe diferentierea de varsta, adica exista bebelusi, copii si adulti, care pot fi baieti sau fete, dar mai ales toti sunt oameni. Acum Dani ii spune lui Mircea copil: Un copil mege cu mahina, Cauta-casuta e a copiilor, etc. Si evident tata si mama sunt mari, adulti.

Labels:
2 comments |

Mic mic

Dani a fost foarte incantat de mersul cu trenul si a fost foarte atent la toate detaliile, inclusiv la cele de marime si proportie, asa ca acum, cand se joaca cu trenuletele de lemn, a ajuns la concluzia ca trebuie sa fie mic mic pentru a intra in vagoanele de jucarie.

Am ramas foarte surprinsa sa-l aud cum imi explica acest lucru, stand cuminte pe covor, langa trenuletul de lemn.

Apoi isi cauta cele mai mici papusi, jucarii pentru a le pune pe vagoane, incercand sa respecte cat mai fidel proportiile. Cred ca acest lucru este un lucru foarte bun.

Luna iulie a fost luna invatarii si consolidarii prepozitiilor cu, in si la. Aproape totul s-a transformat in exercitiu: Eu stau...pe pat-completeaza Dani, Ia vezi, buni doarme....cu Mitea-spune Dani, sau Mitea s-a dus la mahina. Celelalte prepozitii, langa, sub si pe, le-a prins mai repede, dupa ce s-a uitat la Superbebe Education.

A mai ramas conjunctia Si. Cu siguranta o vom cuceri si pe aceasta.

Dani m-a surprins placut folosind foarte mult cuvintele la tine, cu tine: Veau in bate la tine-vreau in brate la tine, si Meg cu tine sau Nu vobec cu tine.

In privinta folosirii pronumelui posesiv al meu, a mea, a/al lui, al nostru, ale mele, stam din ce in ce mai bine. Cred ca si existenta lui Mircea si a competitiei a grabit fixarea si intelegerea posesiunii. Acum Dani explica tuturor Asta e patu meu, ursu meu, mahina mea etc si ala e al lui Mitea. Mai spune din cand in cand si a lui Dani dar se corecteaza repede, singur. Suntem pe drumul cel bun.

Ba chiar a folosit de 2 ori in aceeasi zi, pronumele Eu: Meg si eu, si Aman eu in gadina-gradina.


Labels:
1 comments |

Prima comparatie spontana

Dani stia deja despre comparatii, dar mai mult din poeziile de genul Unu parca e un bat, sugubat/ Poarta chipiul tras/ Cu cozorocul pe nas. /Doi se lasa usor pe picior/Si are gatul cam asa/Cum il are lebada, etc.

Dar comparatii spontane nu facea. Sambata seara, pe cand eram la Selin, in livada, Dani a facut prima lui comparatie bazata pe o senzatie tactila combinata cu una vizuala. Era asezat pe iarba destul de mare si deasa si a spus foarte senin, in timp ce mangaia iarba: Iaba e moae cobor-Iarba este moale ca un covor. Evident a comparat covorul nostru verde din biblioteca, un element nelipsit si reper pentru el, cu ceva mai putin studiat si mai ales simtit, iarba.

Ca sa experimenteze si el, Mircea s-a conformat si mi-a cerut sa-l descalt, pentru a simti iarba cu picioarele goale. Dani s-a multumit sa o simta putin pe pulpe si pe maini si sa ma atentioneze din cand in cand: Tau pe iaba moae-stau pe iarba moale.

Labels:
2 comments |
Subscribe to: Posts (Atom)
Related Posts with Thumbnails