Am inceput tarziu sa-l invat sa faca la olita. Am mai avut o tentativa esuata la 1 an si 7 luni, cand ba facea in olita, cand il puneam, ba facea pe el. Am amanat cu inca un an disciplinarea, intre timp l-am tot asezat pe oala, mai intai imbracat. Avea o aversiune puternica pentru oala. M-am hotarat sa mai iau o olita si m-am asezat si eu alaturi de el. Asa a acceptat sa se aseze fara frica.
Am inceput sa-i explic ca oala lui albastra este varianta mai mica a vasului de veceu, oamenii mari fac la oala mare, din baie, iar copiii fac la olita. I s-a parut interesant, dar nu se apropia prea mult de oala mare, in schimb ii facea placere sa traga apa.
Citisem ca in mod natural copiii invata sa-si constientizeze nevoile si mai ales sa se abtina, spre varsta de 3 ani. Aveam multe prietene care reusisera sa scoata pampersul ziua dar nu si noaptea.
Cand i l-am scos lui Dani, l-am scos definitiv. Stiam ca daca il voi invata sa continue noaptea sa faca in pampers, imi va fi si mai greu sa-l dezvat definitiv. Dani avea deja 2 si 7 luni. Era inceput de vara, pe la sfarsitul lui mai, era cald si cum noi avem curte, l-am lasat doar in chilotei si pantalonasi. Senzatia de ud si cald a fost o experienta unica pentru el, tinand cont ca pampersul il proteja de astfel de senzatii. Si totusi nu l-a deranjat prea mult.
Initial l-am certat, apoi am fost foarte atenta la toate semnele pe care le avea, isi strangea picioarele, ramanea imobil cateva secunde. Nu reusea sa ajunga pana la olita sau sa se mai abtina putin. Il luam repede pe sus de la joaca si-l puneam pe olita, facea jumatate pe el si jumatate in olita. Nu spunea niciodata ca vrea pipi sau caca. Cand a inceput sa faca, se ducea singur la olita fara sa spuna nimic.
O motivatie puternica a reprezentat-o luarea jucariilor preferate, drept pedeapsa pentru faptul ca facea pe el. A plans foarte mult dar a parut mai receptiv fata de oala, mai ales ca jucariile se intorceau imediat ce reusea sa faca unde trebuia. L-am si altoit de cateva ori ca solutie aversiva si apoi doar aminteam ca-i dau nana.
Ii tot aminteam ca si Selin, prietena lui face la olita, si l-am dus sa o vada de cateva ori in actiune. I-am cautat si imagini pe internet cu copii care folosesc olita si i le-am aratat zilnic. Noaptea ii puneam o musama pe pat. Nu i-am mai dat sa bea dupa ora 7 seara absolut nimic, il puneam sa faca pipi inainte de culcare si culmea in pat , noaptea nu a facut decat de 3 ori. A invatat sa se abtina mai degraba noaptea decat ziua. Ziua au existat multe situatii neplacute, in care nu se indura sa plece de langa jucarii, de frica sa nu i le ia Mircea, fratele lui.
Ne era frica sa nu fie nevoie de solutii mai radicale, asa cum citisem pe un forum ca se aplica copiilor cu autism, care nu reusesc sa inteleaga necesitatea olitei. Dusurile reci trebuiau sa fie ultima optiune, din fericire nu a fost nevoie de ea. Dupa 2 saptamani de udat covorul si chiloteii si pantalonii, de tipete si ascuns jucariile, s-a obisnuit cu ideea. Mi se parea minunat ca noaptea reusea sa se abtina atat de mult. In acea perioada s-a imbolnavit si a facut febra, mi-era mila de el si i-am pus pampers noaptea dar el s-a abtinut si a facut la olita.
Cu treaba mare n-am avut probleme prea mari, a facut o data sau de doua ori pe el si apoi doar la olita. Mai mult mi-a luat sa-l conving sa faca afara la copac sau la gard. Fugea disperat la olita, se obisnuise cu ea si nu accepta alta alternativa. Si noi trebuia sa mergem la psihologoped cate 2 ore pe drum. A facut prima oara la copac dupa ce i-am tras una la fund pentru ca se abtinea prea mult. Au fost si zile in care s-a abtinut si 12 ore. Ii creasem teama sa nu se ude si cazuse in cealalta extrema. Un copil face cam de 5 ori pe zi pipi si o data treaba mare.
Am reusit sa-l obisnuiesc cu olita cam intr-o luna. A fost foarte stresant. Chiar si acum la 3 ani si 8 luni se mai intampla accidente ziua, se ia cu joaca si se scapa cativa stropi pe el, dupa care se duce la olita singur sau spune oala. Nu cere in mod expres, prefera sa faca singur iar daca se uda mai mult, se dezbraca singur si ma striga: mama hai. Intre timp a invatat sa faca si la baie, dar aceasta solutie e folosita mai mult in vizite. Acum nu-l mai amenint ca pleaca jucariile, il las ud si-i spun ca o sa rada copiii de el pentru ca e ud si miroase a pipi. Si nu-i convine, se dezbraca instant si vrea haine curate.
In vara asta o iau de la capat, cu Mircea. Va fi interesant, dar sper sa se ia dupa Dani, sa-l imite. O sa vedem.
13 April 2009 at 18:09
A fost ceva de lucru si inca nu putem sa spunem ca s-a terminat. Erau zile in care imi venea sa fug de acasa, dar progresele au fost surprinzator de mari. Sa vedem si cu Mircea ce se va intampla. :)
You're tough