Altheate

Este greu de vorbit despre empatie la o varsta mai mica de 3 ani. Copilul invata sa imite mimica si sa inteleaga starea afectiva a celor din jur. El invata totul prin relatia cauza efect, daca plange atunci mama vine si-l linisteste, ii zambeste si-i schimba si lui mimica. Copii cu autism sunt incapabili sa observe starea afectiva a celor din jur, nu incearca sa inteleaga sau sa se adapteze situatiei, de aceea ei vor avea de cele mai multe ori reactii total nepotrivite, vor rade cand toti plang sau vor tipa cand este liniste.

Nici Dani nu observa mimica fetei mele, iar a lui era destul de inexpresiva. De ras radea foarte putin, cel mult un zambet si asta destul de tarziu. Doamna psihologoped a observat acest lucru si a inceput sa-i deseneze fetele umane cerc, ochi si gura, foarte schematic si starile emotionale: bucurie adica zambet si ras, tristete adica gura lasata in jos si eventual lacrimi, mirare cu gura ca un o si ochii mari, furie cu sprancene incruntate si gura liniara orizontala.

Aceste 4 stari afective sunt cele mai importante. Ele trebuie arate zilnic si invatat copilul sa le recunoasca si sa le imite. Un copil normal observa aceste schimbari de dispozitie si-si modifica comportamentul imediat, ori imita mimica sau cel putin se opreste din activitatea pe care o facea pana atunci.

Eu am inceput cu cartonase  de 5 cm pe 5 cm cu figuri gen smily face, desenate cu marker. Doar 4 pentru inceput. In acelasi timp imitam si verbal actiunea, la ras spuneam ha ha ha, la plans a a a, la mirare un ah puternic si la incruntare un fel de marait, hmm. In acelasi timp il rugam sa se uite si la figura mea. Apoi i-am aratat diverse poze de pe internet cu copii care rad, plang, se mira si sunt furiosi. Cu timpul, dupa 6 luni a devenit interesat sa vada si reactiile celor din jur in diverse situatii. Era ca un joc, hai sa imitam ce fac ceilalti.

Pentru a fi mai interesant si a combina invatarea degetelor mainii cu figurile umane, doamna psihologoped il punea pe Dani sa tina mana pe foaie si cu un creion ii desena conturul degetelor spunand celebra poezie : Degetul mare pleaca la plimbare, aratatorul duce bastonul, mijlociul duce pardesiul, inelarul duce geamantanul si degetul mic nu duce nimic fiindca-i mic pitic, apoi facea la fiecare deget unghia ca o fata umana cu ochi si gura. Fiecare deget exprima alta stare afectiva. Este foarte amuzant si eficace. Repetata in fiecare zi, cateva luni, va face minuni.