Vineri, dupa-amiaza, am fost la evaluarea kinetoterapeutica. Dani s-a despartit cu parere de rau de copiii de la etaj, pentru a cobora in sala de sport a centrului. Doamna Irina Lungeanu l-a urmarit cum coboara singur si urca scarile. Dani urca singur, alternand picioarele, la coborare prefera sa foloseasca la inaintare, piciorul drept, insa tinut de mana poate cobora alternativ picioarele.
In sala de sport, s-a repezit direct la salteaua de sarit, de care s-a despartit cu greu pentru a face si alte exercitii. A fost incantat de casutele pentru picioare, dispozitivul acela gen fagure, in care trebuie sa pui alternativ picioarele, sprijinindu-te de barele ajutatoare, laterale.
S-a lasat convins cu greu sa urce pe banca si sa sara, si mai greu a fost sa-l faca sa sara de pe loc si sa aterizeze tot in doua picioare. Dani prefera sa sara ceva de genul la groapa cu nisip, artistic, cat mai mult.
La aruncatul si prinsul mingiei, sta destul de prost, fiindca are o coordonare defectuoasa ochi-mana. Asta a fost mereu o problema. De prins poate prinde mingi mari si de aproape. De aruncat, arunca dar fara a mai urmari traiectoria mingiei si de obicei de jos in sus, nu de sus in jos cum ar fi normal.
La sutat sta bine, desi fara prea multa putere, forta, dar reuseste sa centreze bine mingia.
La catarat la fel, sta bine, se urca peste tot, pe spaliere si coboara fara frica ,cu spatele. E adevarat ca si eu am facut destule exercitii de gen, folosind scara din dotare, de acasa.
Cu ocazia asta am descoperit ca Dani are putin platfus la piciorul stang, desi de mic l-am lasat sa mearga in ciorapi in casa, iar vara merge cu picioarele goale pe iarba. Se va rezolva cu exercitii de stat pe varfuri, pe loc, cu mainile ridicate in sus.
Dani nu a fost tocmai cooperant, gasind motive la orice: Nu stiu jocu asta, Nu-mi place asa, Mingea se duce doar acolo, Nu pot sa fac etc. A negociat fiecare exercitiu, a vorbit intr-una. Asa reactioneaza la un mediu nou si la o persoana noua. Vorbeste mult, face glume dar nu vrea sa faca decat ce ii place. Vroia sa sara doar pe saltea, si apoi sa mearga in casutele pentru picioare.
In concluzie, trebuie sa mai exersam pe sarituri, stat intr-un picior pentru echilibru, sa arunce mai bine mingea. Problemele lui sunt minore dar trebuiesc rezolvate.
O sa-l duc vinerea dupa-amiaza la kinetoterapie cu ceilalti copii, poate asa va fi mai cooperant si-i va imita. Vom vedea.
In sala de sport, s-a repezit direct la salteaua de sarit, de care s-a despartit cu greu pentru a face si alte exercitii. A fost incantat de casutele pentru picioare, dispozitivul acela gen fagure, in care trebuie sa pui alternativ picioarele, sprijinindu-te de barele ajutatoare, laterale.
S-a lasat convins cu greu sa urce pe banca si sa sara, si mai greu a fost sa-l faca sa sara de pe loc si sa aterizeze tot in doua picioare. Dani prefera sa sara ceva de genul la groapa cu nisip, artistic, cat mai mult.
La aruncatul si prinsul mingiei, sta destul de prost, fiindca are o coordonare defectuoasa ochi-mana. Asta a fost mereu o problema. De prins poate prinde mingi mari si de aproape. De aruncat, arunca dar fara a mai urmari traiectoria mingiei si de obicei de jos in sus, nu de sus in jos cum ar fi normal.
La sutat sta bine, desi fara prea multa putere, forta, dar reuseste sa centreze bine mingia.
La catarat la fel, sta bine, se urca peste tot, pe spaliere si coboara fara frica ,cu spatele. E adevarat ca si eu am facut destule exercitii de gen, folosind scara din dotare, de acasa.
Cu ocazia asta am descoperit ca Dani are putin platfus la piciorul stang, desi de mic l-am lasat sa mearga in ciorapi in casa, iar vara merge cu picioarele goale pe iarba. Se va rezolva cu exercitii de stat pe varfuri, pe loc, cu mainile ridicate in sus.
Dani nu a fost tocmai cooperant, gasind motive la orice: Nu stiu jocu asta, Nu-mi place asa, Mingea se duce doar acolo, Nu pot sa fac etc. A negociat fiecare exercitiu, a vorbit intr-una. Asa reactioneaza la un mediu nou si la o persoana noua. Vorbeste mult, face glume dar nu vrea sa faca decat ce ii place. Vroia sa sara doar pe saltea, si apoi sa mearga in casutele pentru picioare.
In concluzie, trebuie sa mai exersam pe sarituri, stat intr-un picior pentru echilibru, sa arunce mai bine mingea. Problemele lui sunt minore dar trebuiesc rezolvate.
O sa-l duc vinerea dupa-amiaza la kinetoterapie cu ceilalti copii, poate asa va fi mai cooperant si-i va imita. Vom vedea.
14 February 2010 at 02:06
In primul rand, felicitari pentru rezultatele de la evaluare :)
Apoi, si Mihai are platfus - bine el are pana in 3 ani, asa ca e normal. Am fost oricum cu el la ortopedul care a rezolvat si talus valgus-ul Mariei, si medicul a zis: mers pe varfuri plus un masaj usor in zona unde ar trebui sa fie scobitura piciorului. Ne-a zis ca daca sunt ingrijorata, fie ii pun eu un talonet in ghetute atunci cand iesim la plimbare, fie ii cumpar unul. Oricum, problema nu e foarte grava pentru ca sunt inca mici.