Cursul de kinetoterapie, al doamnei kinetoterapeut, Irina Lungeanu, s-a tinut in locatia obisnuita si au fost cam 7 parinti prezenti.
Ni s-a facut o scurta prezentare legata de definitia si scopul kinetoterapiei. La noi este mai mult cunoscuta sub numele de gimnastica medicala. Oricum ea inseamna miscarea intregului corp dar si a fiecarui segment in parte, sau combinat.
Kinetoterapia urmareste observarea si corectarea a trei activitati de baza: postura corpului ( corpul aflat in repaus si echilibrul), locomotia ( adaptarea si readaptarea corpului la mediu, rostogolirea, mersul, alergarea etc) si manipularea obiectelor ( prindere, aruncare, rasucire, tragere etc).
Kinetoterapia pediatrica se adreseaza copiiilor si se realizeaza prin joc. Se urmareste stabilirea unei interactiuni, comunicari verbale sau nonverbale, si treptat se vor invata reguli simple de interactiune sociala de genul asteptatul randului, colaborarea intr-un joc. Cu ajutorul jocului, kinetoterapeutul va observa daca exista probleme tactile( de obicei tactil defensive) si va incerca treptat sa-l ajute pe copil sa se adaptaze oricarui mediu de joaca: nisip, iarba etc.
Prima sedinta de kinetoterapie este intotdeauna o sedinta de evaluare. Aceasta se va realiza prin combinarea mai multor metode de culegere a datelor si anume prin chestionarea parintilor in legatura cu dezvoltarea motrica la varsta fragede si nu numai, observarea directa a copilului in spatiul salii si nu numai, precum si aplicarea unui test standardizat care urmareste dezvoltarea copilului in functie de scala de dezvoltare a unui copil normal. Evident sarcinile aplicate copilului vor fi progresive, de la simplu la complicat.
Prin evaluarea kineto se pot observa probleme de genul scoliozei, platfusului si multe alte probleme de gen, dar si probleme de intelegere a comenzilor, probleme de gestionare a regulilor si probleme de integrare senzoriala( stimularea proprioceptiva).
Se recomanda reevaluari periodice pentru a vedea daca copilul progreseaza si-si corecteaza problemele sau dimpotriva stagneaza si trebuie abordate alte strategii.
Dupa prima evaluare, copilului i se va face un plan de interventie personalizata pentru acasa, si bineinteles se vor face o data sau de doua ori pe saptamana, exercitii cu kinetoterapeutul, in sala de kineto sau sport.
Kineto se recomanda si copiiilor cu autism. In general problemele, intarzierile in motricitatea fizica grosiera, daca nu sunt cauzate de probleme fizice, se datoreaza intarzierilor de dezvoltare din sfera socio-emotionala.
Ce mi s-a parut interesant si binevenit, a fost faptul ca la sfarsitul cursului ni s-a prezentat un filmulet, o minisedinta de kineto cu un copil cu Down, un traseu improvizat din materialele din sala, la care s-a adaugat si sarcina de colaborare cu un alt copil.
Ni s-a facut o scurta prezentare legata de definitia si scopul kinetoterapiei. La noi este mai mult cunoscuta sub numele de gimnastica medicala. Oricum ea inseamna miscarea intregului corp dar si a fiecarui segment in parte, sau combinat.
Kinetoterapia urmareste observarea si corectarea a trei activitati de baza: postura corpului ( corpul aflat in repaus si echilibrul), locomotia ( adaptarea si readaptarea corpului la mediu, rostogolirea, mersul, alergarea etc) si manipularea obiectelor ( prindere, aruncare, rasucire, tragere etc).
Kinetoterapia pediatrica se adreseaza copiiilor si se realizeaza prin joc. Se urmareste stabilirea unei interactiuni, comunicari verbale sau nonverbale, si treptat se vor invata reguli simple de interactiune sociala de genul asteptatul randului, colaborarea intr-un joc. Cu ajutorul jocului, kinetoterapeutul va observa daca exista probleme tactile( de obicei tactil defensive) si va incerca treptat sa-l ajute pe copil sa se adaptaze oricarui mediu de joaca: nisip, iarba etc.
Prima sedinta de kinetoterapie este intotdeauna o sedinta de evaluare. Aceasta se va realiza prin combinarea mai multor metode de culegere a datelor si anume prin chestionarea parintilor in legatura cu dezvoltarea motrica la varsta fragede si nu numai, observarea directa a copilului in spatiul salii si nu numai, precum si aplicarea unui test standardizat care urmareste dezvoltarea copilului in functie de scala de dezvoltare a unui copil normal. Evident sarcinile aplicate copilului vor fi progresive, de la simplu la complicat.
Prin evaluarea kineto se pot observa probleme de genul scoliozei, platfusului si multe alte probleme de gen, dar si probleme de intelegere a comenzilor, probleme de gestionare a regulilor si probleme de integrare senzoriala( stimularea proprioceptiva).
Se recomanda reevaluari periodice pentru a vedea daca copilul progreseaza si-si corecteaza problemele sau dimpotriva stagneaza si trebuie abordate alte strategii.
Dupa prima evaluare, copilului i se va face un plan de interventie personalizata pentru acasa, si bineinteles se vor face o data sau de doua ori pe saptamana, exercitii cu kinetoterapeutul, in sala de kineto sau sport.
Kineto se recomanda si copiiilor cu autism. In general problemele, intarzierile in motricitatea fizica grosiera, daca nu sunt cauzate de probleme fizice, se datoreaza intarzierilor de dezvoltare din sfera socio-emotionala.
Ce mi s-a parut interesant si binevenit, a fost faptul ca la sfarsitul cursului ni s-a prezentat un filmulet, o minisedinta de kineto cu un copil cu Down, un traseu improvizat din materialele din sala, la care s-a adaugat si sarcina de colaborare cu un alt copil.
