twitter
rss

Dani a invatat foarte greu sa foloseasca aceste doua cuvinte. Aproape un an de zile a folosit exclusiv cuvantul Da, la orice intrebare, iar singurul indiciu ca de fapt isi dorea opusul, era faptul ca stramba din nas, sau se ferea.

De cele mai multe ori il intrebam Vrei? Da sau nu?, iar el imi raspundea Da-Nu. Nu facea inca diferenta intre cele doua cuvinte. Si de ce sa nu recunosc, am profitat de acest lucru, pentru a-l determina sa accepte si lucruri pe care nu le-ar fi facut daca ar fi constientizat puterea acestor cuvinte, inclusiv mancatul diferitelor lucruri si acceptarea unor haine noi.

De cateva zile, Dani a inceput sa foloseasca corect aceste cuvinte, mai ales Nu. Cand vreau sa-l culc la pranz, imi spune raspicat NU doame-Dani nu doarme. Si ii respect dorinta. La fel spune si cand Mircea vrea sa doarma, iar Dani vrea sa se mai joace putin cu el: Miha nu doame-sa nu doarma Mircea, si Coala Miha-scoala-te Mircea.

Acum foloseste in mod frecvent Nu, mai ales cand nu vrea sa manance lapte, dimineata. Ii spune bunicii Nu apte-nu lapte. De asemenea cand il intreaba tata daca vrea sa-i citeasca el o carte seara, Dani raspunde Nu, chitete mama-Nu, sa citeasca mama.

Imi doresc din tot sufletul sa foloseasca si pronumele Eu si Tu, corect. Dani vorbeste despre el la persoana a 3-a. Mi s-a spus ca o sa mai dureze ceva timp, pana se va identifica drept entitate separata de mine, un sine independent. Si despre mine vorbeste la persoana a 3-a sau la modul imperativ. Nu stiu cum au rezolvat alti parinti cu copii autisti, aceasta problema, sau daca exista o solutie ce poate fi aplicata. Daca da, va rog sa mi-o impartasiti si mie.

6 comments:

  1. Felicitări pentru "Da" şi "Nu".

    Este un important pas înainte. Acel "Da-Nu" răspuns dinainte era de fapt ecolalie. Şi faptul că nu alegea dintr-o alternativă cu 2 variante era o problemă specifică autismului (autiştii au probleme cu expresiile cu "sau").

    Nu prea aveţi cum să acceleraţi folosirea lui "Eu" şi "Tu". De învăţat îl puteţi învăţa, dar de folosit corect le va folosi când va fi pregătit potrivit dezvoltării sale. "Eu" şi "Tu" e legat nu mumai de self-identification ci şi de "change of perspective".

    Un exerciţiu pentru a-l învăţa "Eu" şi "Tu" este să faceţi arătat cu degetul. Dani trebuie să aibă motor şi verbal imitation skills.

    Faceţi aşa: arătaţi cu degetul spre dvs. şi ziceţi "Eu!". Apoi îi modelaţi mâna să arate spre el şi să spună "Eu!".

    Apoi arătaţi spre el şi spuneţi "Tu!". Modelaţi-i mâna să arate spre dvs. şi să spună "Tu!".

    Repetaţi alternativ de mai multe ori şi apoi faceţi treptat fading la arătatul dvs. din mână.

    Va trebui ca doar prin îndemn verbal Dani să arăte spre sine zicând "Eu" şi spre dvs. zicând "Tu".

    În felul acesta va prinde ideea de "Eu" şi "Tu", însă va trece timp până când le va folosi în mod funcţional.

    Mult succes!

  1. multumim pentru sfaturi, le vom pune in aplicare.
    Si sper sa ajunga cat mai repede la etapa Eu si Tu, corecta.

  1. Dintre nu prea multele mele memorii care retrospectiv erau totusi semne de 'spectru autist' (daca ar fi stiut cineva) - pe la 4-5 ani (cand citeam ce-mi pica in mana, chiar dictionare) inca incurcam pe "Eu" si "Tu". Si nu atat separarea filozofica a unui Eu de restul lumii, cat "Eu"-l si "Tu"-ul fiecarei *propozitii* ! In termeni gramaticali / de pragmatica, Deicticul personal, adica ceea ce indica o persoana, ca o referinta la context.
    Adica X zicand catre Y "Eu te vad" sa fie echivalent cu Y catre X "Tu ma vezi".

    Remediul de bun-simt al bunicilor - nu numai aratatul cu degetul catre *persoana* (pieptul ei) ci catre *gura*, ceea ce emite "eu" care se refera la persoana "eu". Aratand la gura altei persoane, "eu" se refera la acea persoana etc.

  1. Si Mihai zice "tu" de cateva zile, m-a surprins chiar, pt ca nu l-am invatat in mod special, cred ca a prins din zbor. In incercarile de a-l apropia de Maria si de a-l invata ca si ea e parte din familie ii tot ziceam si aratam cu degetul corespunzator: eu sunt mami - ea e maria - tu esti mihai, etc. La fel si cu jucariile, cand ii ziceam "tu te joci cu masinutele, ea cu cuburile". Am facut si exercitiul de care zicea Marius Filip. Inca nu zice "eu", numai 'meu/mea' - al meu/a mea, si mai zice 'a noi' - la noi, atunci cand pleaca cineva, in sensul ca il mai asteptam pe la noi.

  1. @ ROMagistre : sincer, eu nu mai stiu cand am folosit corect pronumele.

    @ lavinairs:Mircea inca nu foloseste tu, iar cand il intreb cum il cheama arata catre el si spune Dani. Vrea sa fie Dani. Si cand il intreb unde e Dani, mi-l arata pe Dani.
    Avem de lucru cu amandoi.

  1. @altheate
    Nici Mihai nu stie sa spuna cum il cheama, desi am incercat sa il invat. Parca se blocheaza cand ii cer sa spuna cum il cheama, poate nu stie sa pronunte, nu stiu de ce. Si Maria, e 'bebe', nu am putut pana acum sa il fac sa ii zica pe nume.

Related Posts with Thumbnails