Dupa ce ieri nu am ajuns la cursul doamnei Renee McDannel, azi am facut tot posibilul si impreuna cu Dani am ajuns la cursul de pictura.
Spre surprinderea mea au fost foarte multi copii si parinti. Dani a fost foarte incantat si a explorat totul, si-a amintit de salteaua de sarit si de cutia cu jucarii. L-am lasat singur, dar l-am urmarit sa vad ce face. A vorbit cu baietii, le-a spus cum il cheama, ba chiar dadea indicatii: Baiatule, da-te jos de pe scaa-scara.
Pana sa inceapa cursul, a desenat si a scris cuvinte intregi si despartite in silabe. A raspuns de fiecare data cand a fost intrebat de cei adulti, cum il cheama si cati ani are si ce face in general sau in momentul acela.
Primul curs a fost de fapt un test, in care am fost evaluati noi ca parinti dar si copiii din punct de vedere al receptivitatii, atentiei, executiei si creativitatii.
Ni s-a spus sa facem un trunchi de copac cu pensula si culoare neagra, iar coroana sa fie facuta din amprenta intregii palme, inclusiv cu degete, a fiecarui copil. Dani a fost entuzismat ca s-a putut picta in voie. Si-a pictat amandoua mainle, singur si a facut coroana copacului din trei culori: rosu, albastru si galben. Si a mai facut niste flori pe jos. Daca ceilalti se cam plictisisera deja, Dani a mai cerut o foaie si a facut ploaia prin dactilopictura.
O doamna mai in varsta il tot observa, si in cele din urma a venit la el si a inceput sa vorbeasca cu el si sa-i explice multe lucruri. Dani a fost receptiv desi, din cand in cand, ma cauta cu privirea si ma striga. Asa ca fiecare punct al lui a devenit cate ceva, un punct galben era soarele, altul tot galben luna, niste puncte mai mari erau norii, a facut si un copac si flori, multa ploaie si tot ce facea ii explica doamnei, care a fost impresionata de imaginatia lui.
De altfel doamna a venit apoi la mine sa-mi spuna ca intr-adevar pictura este un mod excelent de expresie pentru Dani al meu. Stiam asta de mult, dar ma bucur ca si altii observa acest lucru la el. Cu siguranta art-terapia este potrivita pentru Dani, evident alaturi de logopedie si terapie cognitiv-comportamentala.
De abia asteptam cursul de sambata viitoare, si observatiile terapeutilor legate de potentialul copiilor.
Spre surprinderea mea au fost foarte multi copii si parinti. Dani a fost foarte incantat si a explorat totul, si-a amintit de salteaua de sarit si de cutia cu jucarii. L-am lasat singur, dar l-am urmarit sa vad ce face. A vorbit cu baietii, le-a spus cum il cheama, ba chiar dadea indicatii: Baiatule, da-te jos de pe scaa-scara.
Pana sa inceapa cursul, a desenat si a scris cuvinte intregi si despartite in silabe. A raspuns de fiecare data cand a fost intrebat de cei adulti, cum il cheama si cati ani are si ce face in general sau in momentul acela.
Primul curs a fost de fapt un test, in care am fost evaluati noi ca parinti dar si copiii din punct de vedere al receptivitatii, atentiei, executiei si creativitatii.
Ni s-a spus sa facem un trunchi de copac cu pensula si culoare neagra, iar coroana sa fie facuta din amprenta intregii palme, inclusiv cu degete, a fiecarui copil. Dani a fost entuzismat ca s-a putut picta in voie. Si-a pictat amandoua mainle, singur si a facut coroana copacului din trei culori: rosu, albastru si galben. Si a mai facut niste flori pe jos. Daca ceilalti se cam plictisisera deja, Dani a mai cerut o foaie si a facut ploaia prin dactilopictura.
O doamna mai in varsta il tot observa, si in cele din urma a venit la el si a inceput sa vorbeasca cu el si sa-i explice multe lucruri. Dani a fost receptiv desi, din cand in cand, ma cauta cu privirea si ma striga. Asa ca fiecare punct al lui a devenit cate ceva, un punct galben era soarele, altul tot galben luna, niste puncte mai mari erau norii, a facut si un copac si flori, multa ploaie si tot ce facea ii explica doamnei, care a fost impresionata de imaginatia lui.
De altfel doamna a venit apoi la mine sa-mi spuna ca intr-adevar pictura este un mod excelent de expresie pentru Dani al meu. Stiam asta de mult, dar ma bucur ca si altii observa acest lucru la el. Cu siguranta art-terapia este potrivita pentru Dani, evident alaturi de logopedie si terapie cognitiv-comportamentala.
De abia asteptam cursul de sambata viitoare, si observatiile terapeutilor legate de potentialul copiilor.
28 January 2010 at 00:32
incurajati-l! niciodata nu stii de unde apare urmatorul mare pictor :)
Succes!