Am postat acum o luna si ceva informatii despre taberele organizate de C4c in colaborare cu FSE, guvernul Romaniei si altii, aici. Am mai postat si cateva anunturi si pe Facebook.Din pacate nu au fost prea multi beneficiari, poate si datorita faptului ca era necesara
indeplinirea catorva conditii de baza si anume: minim 6 ani, inscrierea la o scoala sau gradinita si evident incadrarea intr-una din dizabilitatile autism,Down, hipoacuzie si tulburari de vorbire( in diverse grade). Cunosc multi copii, prieteni de-ai lui Dani, care nu au putut veni pentru ca implineau 6 ani tocmai in octombrie. Poate la anul vor avea sansa, asta daca va mai functiona programul Redescoperiti scoala.
Dar sa incep cu inceputul: gratuitate pentru copil si insotitorul sau legal(mama sau tata) atat pentru transport, cazare si mancare. Locatiile propuse anul acesta au fost la Campina( unde trebuia sa ajungem si noi initial), tabara Caprioara( unde am fost pana la urma si mi s-a parut foarte frumos) si cea de la Zarnesti.
Fiecare tabara avea capacitate de 48 persoane( 24 copii plus parinti) dar din pacate la noi nu au fost decat 15 copii si parintii lor. Mircea nu a putut veni, de data asta, cu noi, asa cum s-a intamplat anul trecut, la Slanic-Prahova, sau anul acesta la mare, la Costinesti. Asta este un dezavantaj pentru familiile cu mai multi copii. Ulterior am aflat, de la alta mamica, ca de fapt as fi putut sa-l iau si pe Mircea contra sumei de 350 lei, dar initial cand am intrebat la asociatie nu am fost informata de aceasta posibilitate.
Ni s-au oferit 5 nopti si 6 zile de activitati interesante. Ne-am bucurat de o panorama minunata, am fost inconjurati de munti si de paduri. Cea mai apropiata asezare era la 4 km, Moroeni, unde am si fost de altfel in vizita la Manastirea Sf Ilie si la magazinul alimentar de acolo.
Se construieste mult in zona, multe vile si pensiuni. Exista drum asfaltat.
Mancarea a fost destul de buna( 3 mese principale plus 2 gustari), mai ales ca nici un copil nu a suferit de vreo intoxicatie, asa cum ni s-a intamplat la mare. Am stat in casute de piatra, construite in panta, fiecare vila avand 3 apartamente si fiecare apartament avea 3 camere, mari, spatioase, nou renovate si cu baie proprie ( doua erau cu 2 paturi si una cu 7 paturi). Noaptea dadeam drumul la centrala si era foarte bine. Privelistea de la geamul nostru era foarte linistitoare si foarte verde. Am fost vizitati chiar si de ursoaica cu pui, ne-au cam ravasit cosurile de gunoi.
Un dezavantaj, pentru cativa, a fost lipsa televizorului in camera, dar exista totusi unul in sala de mese.
Cel mai mult mi-au placut activitatile, cam doua dimineata si una dupa-amiaza. In 3 zile am facut si drumetii.
Prima zi a fost de acomodare si relaxare, dupa un drum de 4 ore cu autocarul. Macar a avut aer conditionat. Noi ne-am incumetat si la o drumetie de vreo 3 km , care a avut drept rezultat un somn profund pentru amandoi.
A doua zi de dimineata mai intai au desenat palma lor si apoi au pictat Copacul prieteniei, timp in care noi parintii am participat la o ora de consiliere psihologica si scolara. Activitatea de dupa-amiaza a constat in pictarea unei traistute cu o insula, activitate care i-a incantat pe toti, inclusiv pe mine. A plouat la pranz, singura zi din toata perioada.
A treia zi am mers in drumetie pana la Manastirea Sf Ilie, era duminica si am stat putin si la slujba. Apoi am cumparat ceai , iaurt si ciocolata de la magazin. La intoarcere am cules si materiale adica pietre, scoarta de copac, flori, frunze, crengi pentru activitatea de dupa-amiaza cea de confectionat un tablou( un fel de ierbar).
Serile, de obicei, le petreceam in camera, facand lectii cu Dani, pe caietele speciale de clasa I sau
facand piese de teatru cu Woody si Beni, jucariile lui preferate. Si inainte de culcare, tata ne spunea prin telefon povestea de seara.
A patra zi am confectionat daruri adica lanturi si bratari din margele. dani m-a ajutat si am facut nu mai putin de 5 bratari, pentru toti membrii familiei. Am avut si o tentativa de drumetie catre alta tabara, Cerbul, dar ne-am intors mai repede pentru ca drumul era destul de greu. Activitatea de dupa-amiaza a fost de modelaj in lut alb si rosu. Dani si-a facut o minge simpla iar eu am dat frau liber imaginatiei si am facut un tren, un elefant, un telefon, un pantof si fructe.
A cincea zi dimineata am facut magneti pentru frigider din ipsos. noi am nimerit niste dinozauri pe care Dani i-a pictat foarte frumos, retusurile imi apartin. A doua activitate a fost pictura pe tricouri albe. Dani si-a ales sa
picteze un foc de tabara desi nu vazuse unul in viata lui. L-am ajutat, evident. Si a iesit cam asa.
La ora 5 si jumatate s-a facut ceremonia de premiere si decernare a darurilor. Copiii au primit carti si diplome de participare iar noi, parintii, am primit un plic cu 100 de lei.
Seara am facut foc de tabara si Dani a fost foarte impresionat. Apoi am mers si noi la discoteca improvizata si s-a bagat repede in hora, oricum fetele roiau in jurul lui, era cel mai mic, mai blond si mai linistit copil.
Ultima zi a fost relaxata, fara activitati, copiii s-au jucat pe terasa cu mingiile sau in salile de activitati. Am primit sandvisuri pentru drum si apa minerala.
Dani a intrat repede in contact cu copiii, in sensul participarii la jocul de fotbal, in rest nu a fost prea vorbaret, raspundea doar daca era intrebat. A avut si doua episoade de smiorcaiala, la activitati si doar in camera mi-a spus de fapt ce vroia.
Nu a vrut sa se joace cu copiii hipoacuzici pentru ca nu i-a placut jocul lor ( vorbitul prin semne si sunetele scoase de ei). De abia dupa ce i-am explicat ca asta e modul lor de a comunica, pentru ca sunt bolnavi fizic, a inteles si i-a acceptat.
In concluzie a fost o tabara minunata, pe care o recomand, pe viitor, si altor parinti si copii cu astfel de probleme.
