Altheate

Dar sa incep cu inceputul: gratuitate pentru copil si insotitorul sau legal(mama sau tata) atat pentru transport, cazare si mancare. Locatiile propuse anul acesta au fost la Campina( unde trebuia sa ajungem si noi initial), tabara Caprioara( unde am fost pana la urma si mi s-a parut foarte frumos) si cea de la Zarnesti.

Fiecare tabara avea capacitate de 48 persoane( 24 copii plus parinti) dar din pacate la noi nu au fost decat 15 copii si parintii lor. Mircea nu a putut veni, de data asta, cu noi, asa cum s-a intamplat anul trecut, la Slanic-Prahova, sau anul acesta la mare, la Costinesti. Asta este un dezavantaj pentru familiile cu mai multi copii. Ulterior am aflat, de la alta mamica, ca de fapt as fi putut sa-l iau si pe Mircea contra sumei de 350 lei, dar initial cand am intrebat la asociatie nu am fost informata de aceasta posibilitate.

Ni s-au oferit 5 nopti si 6 zile de activitati interesante. Ne-am bucurat de o panorama minunata, am fost inconjurati de munti si de paduri. Cea mai apropiata asezare era la 4 km, Moroeni, unde am si fost de altfel in vizita la Manastirea Sf Ilie si la magazinul alimentar de acolo.

Se construieste mult in zona, multe vile si pensiuni. Exista drum asfaltat.

Mancarea a fost destul de buna( 3 mese principale plus 2 gustari), mai ales ca nici un copil nu a suferit de vreo intoxicatie, asa cum ni s-a intamplat la mare. Am stat in casute de piatra, construite in panta, fiecare vila avand 3 apartamente si fiecare apartament avea 3 camere, mari, spatioase, nou renovate si cu baie proprie ( doua erau cu 2 paturi si una cu 7 paturi). Noaptea dadeam drumul la centrala si era foarte bine. Privelistea de la geamul nostru era foarte linistitoare si foarte verde. Am fost vizitati chiar si de ursoaica cu pui, ne-au cam ravasit cosurile de gunoi.

Un dezavantaj, pentru cativa, a fost lipsa televizorului in camera, dar exista totusi unul in sala de mese.

Cel mai mult mi-au placut activitatile, cam doua dimineata si una dupa-amiaza. In 3 zile am facut si drumetii.

Prima zi a fost de acomodare si relaxare, dupa un drum de 4 ore cu autocarul. Macar a avut aer conditionat. Noi ne-am incumetat si la o drumetie de vreo 3 km , care a avut drept rezultat un somn profund pentru amandoi.

A doua zi de dimineata mai intai au desenat palma lor si apoi au pictat Copacul prieteniei, timp in care noi parintii am participat la o ora de consiliere psihologica si scolara. Activitatea de dupa-amiaza a constat in pictarea unei traistute cu o insula, activitate care i-a incantat pe toti, inclusiv pe mine. A plouat la pranz, singura zi din toata perioada.

A treia zi am mers in drumetie pana la Manastirea Sf Ilie, era duminica si am stat putin si la slujba. Apoi am cumparat ceai , iaurt si ciocolata de la magazin. La intoarcere am cules si materiale adica pietre, scoarta de copac, flori, frunze, crengi pentru activitatea de dupa-amiaza cea de confectionat un tablou( un fel de ierbar).

Serile, de obicei, le petreceam in camera, facand lectii cu Dani, pe caietele speciale de clasa I sau

facand piese de teatru cu Woody si Beni, jucariile lui preferate. Si inainte de culcare, tata ne spunea prin telefon povestea de seara.

A patra zi am confectionat daruri adica lanturi si bratari din margele. dani m-a ajutat si am facut nu mai putin de 5 bratari, pentru toti membrii familiei. Am avut si o tentativa de drumetie catre alta tabara, Cerbul, dar ne-am intors mai repede pentru ca drumul era destul de greu. Activitatea de dupa-amiaza a fost de modelaj in lut alb si rosu. Dani si-a facut o minge simpla iar eu am dat frau liber imaginatiei si am facut un tren, un elefant, un telefon, un pantof si fructe.

A cincea zi dimineata am facut magneti pentru frigider din ipsos. noi am nimerit niste dinozauri pe care Dani i-a pictat foarte frumos, retusurile imi apartin. A doua activitate a fost pictura pe tricouri albe. Dani si-a ales sa

picteze un foc de tabara desi nu vazuse unul in viata lui. L-am ajutat, evident. Si a iesit cam asa.

La ora 5 si jumatate s-a facut ceremonia de premiere si decernare a darurilor. Copiii au primit carti si diplome de participare iar noi, parintii, am primit un plic cu 100 de lei.

Seara am facut foc de tabara si Dani a fost foarte impresionat. Apoi am mers si noi la discoteca improvizata si s-a bagat repede in hora, oricum fetele roiau in jurul lui, era cel mai mic, mai blond si mai linistit copil.

Ultima zi a fost relaxata, fara activitati, copiii s-au jucat pe terasa cu mingiile sau in salile de activitati. Am primit sandvisuri pentru drum si apa minerala.

Dani a intrat repede in contact cu copiii, in sensul participarii la jocul de fotbal, in rest nu a fost prea vorbaret, raspundea doar daca era intrebat. A avut si doua episoade de smiorcaiala, la activitati si doar in camera mi-a spus de fapt ce vroia.

Nu a vrut sa se joace cu copiii hipoacuzici pentru ca nu i-a placut jocul lor ( vorbitul prin semne si sunetele scoase de ei). De abia dupa ce i-am explicat ca asta e modul lor de a comunica, pentru ca sunt bolnavi fizic, a inteles si i-a acceptat.

In concluzie a fost o tabara minunata, pe care o recomand, pe viitor, si altor parinti si copii cu astfel de probleme.

Aici veti descoperi povestea unui baietel, Cosmin.

Am insistat sa mergem in tabara de la Costinesti, pentru ca fiecare copil incadrat in grad grav are dreptul la o tabara la mare, pe an, impreuna cu insotitorul sau.

Anul asta am hotarat sa beneficiem si noi de aceasta gratuitate. Pentru cei din sectorul 6, exista un fel de pensiune, cu un etaj, aproape de Belvedere si Casa Duca 3, la nici 5 minute de plaja.

Am fost avertizati, de la inceput, ca noaptea nu se va putea dormi prea mult, din cauza discotecii Ring si a celei de pe plaja. Si intr-adevar muzica pornea de la 8 seara si se termina pe la ora 4 si jumatate dimineata. Noroc ca baieti cadeau lati de oboseala, la fel si eu, si deci muzica nu a fost un impediment pentru noi. Usile de termopan mai atenuau zgomotele.

Plecarea se face cu un autobuz, cu aer conditionat, dimineata la ora 8 si jumatate de la Carrefour Orhideea. Noi am plecat cu trenul, pentru ca Mircea are rau de masina. Am plecat cu acceleratul de ora 6 si 5 minute, care in cazul nostru a plecat din Bucuresti cu intarziere de o ora. Pana la Constanta am facut 2 ore, rezonabil, dar inca 4 statii, pana la Costinesti, am mai facut o ora si jumatate.

Am ajuns primii, pe la 11 jumatate iar cei cu autocarul pe la ora 1, la pranz.

Ne-am cazat la etaj. Prima impresie? Totul era proaspat vopsit in galben si alb, saltele noi, asternuturile curate. Aveam si televizor si frigider in camera, frigider care facea cu greu fata caldurii de afara, dar folositor pentru a pastra laptele lui Dani.

Am avut chiar si un mic balcon, cu o franghie de intins rufe, improvizata de un tatic mai indemanatic, franghie foarte necesara pentru uscatul prosoapelor si suspendatul mancarii-biscuitilor si gogosilor. De ce?

Pentru ca aveam furnici. Asta e incovenientul, pe care l-am rezolvat, temporar cu ajutorul unui tub de spray contra insectelor.

Dusul era incorporat in chiuveta, exista gresie si faianta, fereastra de aerisire.

Cum eu i-am luat si pe buni si pe Mircea cu noi, pentru ca se poate si aceasta combinatie, ne-am inghesuit in camera cu cele 2 paturi cam asa, buni pe un pat, Dani pe altul iar eu si Mircea pe jos, pe o saltea gonflabila dubla. Evident am reorganizat camerea pentru a incapea tot arsenalul.

La parte existau si camere duble, pentru familii extinse. Gunoiul ni-l duceam singuri la tomberon, de unde era ridicat zilnic de o masina de curatenie. Aveam la dispozitie matura si mop pentru a curata urmele de nisip aferente si mai mult decat atat ne-am schimbat de 3 ori lenjeria de pat, din motive obiective. Dnele ingrijitoare ne-au dat altele noi, curate fara prea multe intrebari.

Masa se servea la o terasa, putin mai departe, spre hotelul Forum. Mircea a mancat bine, Dani, evident ca nu.

Din motive inca neelucidate, patru copii, inclusiv Mircea, s-au simtit rau, adica varsaturi si febra. Din acest motiv am si plecat mai devreme cu 2 zile. Dani, care nu a mancat si nu a baut nimic de acolo, nu a avut nimic. Ii preparam, ca de obicei, mancarea in camera.

In concluzie, conditiile sunt bunicele si as fi fost multumita daca nu se intampla problema cu Mircea. Am prins 3 zile cu niste valuri super, in care m-am avantat cu Mircea. Dani a preferat sa stea mai mult pe mal si sa se joace cu nisipul.

Seara colindam prin statiune si ne cumparam gogosi, ne faceam cumparaturile de la magazine sau ne plimbam pe malul marii, pe nisip.

Intr-o dimineata, dupa ce Mircea iar s-a simtit rau, si a adormit in cele din urma, m-am strecurat afara si am mai corupt o mamica sa mearga cu mine sa vedem rasaritul. Frumos si foarte rapid.

Foarte aglomerata statiunea, nici macar la ora 8 dimineata nu prea aveai unde sa-ti pui prosopul, mai aproape de mare. Prefer oricand Eforie Nord, unde am fost anul trecut si a fost foarte liniste, frumos si chiar mai ieftin.

Dupa 4 zile, baietii se cam plictisisera si vroiau acasa, la tata si la calculator, la desenele lor animate. Ca dovada, cand am ajuns acasa la ora 11 noaptea, primul lucru pe care l-au facut, inainte de dus sau mancat, a fost sa se joace o ora cu toate jucariile. Le scoteau de peste tot, nu mai stiu pe care sa puna mana mai repede si s-au culcat cu greu si cu scandal.

Asteptam sa vedem cum va fi in tabara la Campina, plecam saptamana viitoare, dupa ziua lui Dani.

Redau mai jos anuntul:

Se organizează tabere gratuite pentru copiii cu dizabilităti (locomotor, auz, vorbire, sindrom down și autism) cu care vor lucra specialisti si psihologi.

Copiii trebuie să aibă între 6-16 ani si să fie scolarizati si însotiti de părinti (gratuitatea este pt copil si pt părinte).Fiecare copil va primi 100lei si cărti.

Să se sune la numărul 0737877179/0737877178 - Diana Budeanu sau Irina Rădută.

Mulțumesc.Dati mai departe (să se bucure cât mai multi copii de aceste tabere)