Altheate

Pentru ca Dani a raspuns foarte bine la desen, am hotarat sa-i desenez pe peretii din camera lui cele mai importante simboluri adica cifrele si literele. M-am gandit ca daca le va vedea zilnic, se va obisnui cu ele si i se va parea absolut natural sa le atinga si sa incerce sa le pronunte. M-am apucat de desenat cand Dani avea 2 ani si jumatate si inca nu vorbea mai mult de cateva cuvinte, mama, tata, apa.

L-am antrenat si pe el in aceasta distractie, lasandu-l sa mazgaleasca peretii cu creioane cerate, dupa care am desenat eu peste picturile lui. Cam asa a iesit.

Cifrele l-au fascinat de prima oara, mai ales ca i le-am desenat cu culori diferite, la indemana lui, suficient de mari. In timp ce spuneam fiecare cifra, o redesenam virtual, ca pe un traseu. Si nu dupa mult timp, desi nu le pronunta, a inceput sa le urmareasca cu degetul. Tin minte ca prima cifra pe care a invatat-o a fost 8, apoi 1, 6 si 9. Invatat insemna sa-i cer sa mi-o arate.

Literele l-au tentat mult mai tarziu, spre 3 ani, in schimb formele geometrice i s-au parut interesante. Aflasem ca la varsta de 3 ani trebuia sa stie sa deseneze macar cercul si sa recunoasca macar patratul, cercul si triunghiul. Asa ca m-am apucat sa i le desenez pe pereti, mai intai cercul, apoi patratul, triunghiul. Cu timpul am adaugat si rombul, steaua, fagurele, ovalul, dreptunghiul, inima.

I-am desenat si culorile, dar cel mai bine le-a invatat facand asocieri de genul soarele este galben, lamaia este galbena si rata este galbena. Evident le-am desenat pe toate pe pereti. Invatarea culorilor am facut-o si cu ajutorul cuburilor de plastic. Ii aratam culoarea si apoi ii ceream un cub colorat. A durat ceva timp, cateva luni. A invatat repede verde si rosu. Tot pe acestea le-a si pronuntat mai intai. Adica vede si osu. Fara r.

Invatarea verbelor se faca prin observarea activitatilor uzuale si accentuarea actiunilor. Se incepe cu verbele a manca, a bea, a dormi-a face nani, a se juca. Pentru ca Dani inca nu avea o jucarie preferata, nu stiam ce personaj sa-i desenez in camera. Ocazia s-a ivit mai repede decat m-am asteptat, a primti un ursulet albastru de plus, de la Nestle. A fost foarte incantat de cadou si imediat s-a atasat de el, a inceput sa doarma cu el, sa-l care peste tot. De abia acum a observat si ceilalti ursi pe care ii aveam in casa si a trebuit sa le dau nume : Ana, Clara, Percy,Nestle si Tedi.

Asa ca personajul care apare in mai multe ipostaze si face mai multe actiuni, este Tedi. Pe un perete l-am desenat pe Tedi mergand cu masina, pe alt perete dandu-se in leagan, jucandu-se, pe alt perete Tedi face baie in cada, si pe altul alearga dupa fluturi.

Imi amintesc bucuria cu care privea din patul lui desenele, si cu cata nerabdare se trezea si verifica daca sunt acolo. Prima actiune invatata a fost evident baie, pentru ca ii place sa se balaceasca in apa.

Bucataria noastra s-a transformat rapid in expozitie de fructe si legume. Pe un stalp am desenat fructele, banane, portocale, cirese, capsuna, lamaia, marul, strugurele si para. Pe un alt perete am desenat legumele : cartof, morcov, castravete, rosie, ceapa si varza, apoi am adaugat si ridichi si porumb. Mult mai tarziu au aparut si pepenele si prunele. Concomitent am cautat si imagini pe internet si mi-am facut fisiere cu legume, fructe, animale domestice si salbatice. I-am cumparat si carticele cartonate cu animale si incet incet am vazut ca le arata la comanda, dupa cateva luni a inceput sa le imite graiul si dupa aproape un an, la 3 ani mai exact le-a si denumit corect, mai intai cal, apoi oaie, caine, pocu-porcu, croco-crocodili, zeba-zebra, baca-vaca, etc.

Pentru dezvoltarea concomitenta a tuturor simturilor unui copil trebuie sa folosim inca din primele zile de viata, jucarii adecvate. Cunoasterea si invatarea se realizeaza prin intermediul jucariilor. Astfel copii cunosc mai bine si mai repede obiectele din jur, invata foarte multe informatii despre diversitate, despre diferentele de culoare, forma, marime, consistenta. Culorile vii , mai ales galbenul, rosu si albastru le va stimula vederea, la fel si culorile puternic contrastante. Copilul va pipai mai intai materialul din care este facuta jucaria, o va gusta repede pentru a face cunostiinta cu ea si o va mirosi interesat si indelung, o va asculta daca scoate vreun sunet in general. Asa se nasc senzatiile.

De aceea de la nastere pana la varsta de la 6 luni se vor folosi numai un singur fel de jucarii , avand o anumita marime si textura pentru a nu rani copilul. Parintii vor preveni orice fel de accident, astfel jucariile nu vor fi niciodata agatate de patut, scaun si mai ales niciodata de gatul copilului pentru a nu se spanzura.

De obicei cele mai folosite si sigure jucarii pentru aceasta perioada a vietii sunt jucariile mobile care se monteaza la patut, deasupra copilului pentru a-i stimula vederea si auzul, tinandu-l focusat si stimulandu-l fizic prin miscarea mainilor si picioarelor. Cand bebelusul poate sa tina in mana un obiect, este indicat sa le oferiti jucarii care suna, din plastic foarte usor, fara colturi dar cu maner mare pentru a fi usor prins.

O data cu aparitia primilor dinti puteti sa le oferiti jucarii in forma de animale, de cauciuc usor lavabil. Urechile, coditele vor fi rontainte cu placere. Pentru dinti sunt folosite si inelele sau jucariile speciale, cu diferite forme. Din pacate sunt multi copii care prefera degetul propriu care nu poate fi pierdut si mai ales are un gust delicos.

Unii specialisti nu recomanda jucariile din plus cu par lung si accesorii care pot fi inghitite. Copilul se va atasa mai degraba de un catel sau urs de carpa.

Jocul se diversifica de la 6 luni pentru ca acum copilul capata noi abilitati motrice ca statul in fund, apoi apare mersul in patru labe si in final mersul in doua picioare. Aceasta evolutie este diferita in functie de copil, unii vor sta in fund mai devreme, la 4-5 luni, pe cand altii o vor face spre 9 luni, unii vor sari peste etapa mersului de-a busilea dar in final toti vor merge ajutati si apoi singuri in picioare.

O data cu deplasarea vor fi preferate jucariile de genul cauza-efect, arunci sau strangi in mana mingea si suna. Copiii vor fi tentati de masini, dar nu speriati in prima faza le vor studia, le vor intoarce cu rotile in sus si le vor invarti. Si asta este o joaca si este foarte interesanta. Abia spre 1 an o vor folosi cum trebuie. Copilul care merge va fi foarte incantat de jucariile trase sau impinse.

Cutiile vor ramane mult timp puncte de atractie si cu cat sunt mai mari cu atat mai mult se vor baga in ele. Legat de numarul jucariilor, este bine sa aveti suficiente si mai ales sa le oferiti prin rotatie, pentru ca cei mici se plictisesc destul de repede. Scosul si imprastiatul obiectelor va fi la ordinea zilei. Invatati-i sa fie ordonat strangand impreuna cu ei jucariile.

Spre varsta de 1 an apare interesul pentru lucruri noi, jucarii care stimuleaza atentia si memoria, cuburile mari de plastic sau material textil cu diverse forme si culori. Din experienta, cele mai usor de retinut si bagat sunt obiectele rotunde. Cercul este prima forma geometrica pe care o invata si o recunosc, si tot cercul va fi cel desenat primul.

Si nu in ultimul rand spre 1 an se apropie varsta si timpul povestilor, deci cumparati carti cartonate cu multe imagini cu animale si plante. Incetul cu incetul prin vederea si repetarea zilnica a numelor sau sunetelor specifice fiecarui animal, copilul dumneavoastra le va invata. De preferat sa le prezentati maxim 2-3 obiecte noi pe saptamana, pe care le veti invata accentuand calitatile lui si utilitatea lor.

Desen. Orice fel de desen. Dar mai ales facut de un copil. Este atat de important pentru a-ti intelege copilul si mai ales pentru a comunica cu el atunci cand doar simplele cuvinte nu razbat pana in lumea lui. Ma refer la lumea unui copil cu autism sau in cel mai fericit caz cu note sau elemente autiste.

Fara sa stiu ca propriul meu copil ar avea probleme de perceptie si intelegere, si mai ales linistita de vesnica povata ‘lasa copilul in pace ca nu are nimic, o sa invete singur si mai ales ca e baiat, va vorbi mai tarziu ‘ am ignorat unele semne evidente ale unei tulburari de dezvoltare.

Norocul meu a fost ca, inconstient, m-am apucat sa-i desenez pe o tablita magnetica, cateva desene schematice facute din forme geometrice simple. Casa facuta dintr-un patrat mare, un triunghi, un dreptunghi si doua patrate mai mici si nelipsitul cos pe unde iese fumul. L-a impresionat, avea un an pe atunci. Aproape in fiecare zi am desenat iar el se uita cuminte la liniile acelea lungi. La ele se uita mai mult decat se uita in ochii mei. A fost punctul de plecare in stabilirea unei comunicari prin imagine. In acest fel a asimilat unele obiecte, in varianta grafica pentru ca obiectele reale nu-l atrageau, le ignora. Incetul cu incetul casa, pisica, floarea, soarele, luna si stelele au fost recunoscute si in forma lor naturala. In mod normal un copil observa lucrurile din jurul lui, le atinge, le miroase si treptat asociaza obiectului un cuvant pe care il aude mereu, folosit doar pentru a desemna acel cuvant.

La varsta de un an, pana la doi ani chiar, este etapa cand un copil deseneaza linii fara intrerupere si in toate directiile. Etapa mazgalelilor este foarte importanta, ia contact cu un creion, instrument care actioneaza si transforma foaia sau tabla, si este pentru prima oara obligat sa-si restranga aria vizuala si de actiune, tabla sau foaia reprezentand un decupaj focalizant.

Unii cercetatori spun ca ar exista o concordanta intre primele mazgaleli si invatarea mersului.

Etapa mazgalelilor are mai multe faze : in prima faza, de la aproximativ 1 an pana la 1 an si jumatate, copilul este expansiv, umple toata foaia cu linii apasate, tinand creionul strans ca pe un bat. In cea de-a doua faza, de la 1,5 ani pana la 2 ani, se observa aparitia intentiei, copilul vrea sa imite scrisul adultilor si in ultima faza care se intinde pana la 3 ani, observam aparitia cercurilor neinchise, neterminate, adevarate loopuri, tot in incercarea de a imita scrisul celor mari.