Inca de saptamana trecuta il pregatesc sufleteste si mai ales material pe Mircea. Adica i-am prezentat ghiozdanul sau albastru, penarul cu multe minunatele in el. Si incet incet Mircea a devenit nerabdator. Asta si pe fondul intensei pregatiri psihologice prestate de mine, a se citi urmarit desene animate cu Timmy, mieluselul care merge la gradinita cu prietenii lui.
Aseara l-am anuntat ca maine e ziua cea mare, cand incepe gradinita pentru el si Dani. L-a luat somnul cu greu iar dimineata s-a trezit primul la ora 7 fara ceva si incet, s-a insinuat in patul meu, cuminte. M-am mirat pentru ca Mircea nu vine niciodata la noi in pat, in schimb Dani, da.
L-am intreabat ce vrea sa pape: Lapte cu vanilie, a venit raspunsul, si apoi cane de pui, pe care evident nu o aveam. L-am pacalit cu ceva sunca si branza. Dani s-a trezit cu greu, in ultima clipa si a raspuns foarte sictirit la insistentele lui Mircea de a se grabi: Nu te mai grabi atata, ca si cum ar fi stiut el mai bine ce-l va astepta pe Mircea si ce inseamna de fapt gradinita.
Mircea si-a mai verificat o data ghiozdanul, in care bagase si doua masini Tonka. Si apoi am plecat toti trei spre gradinita. Am mers cu tramvaiul.
Dani s-a dus in clasa lui fara regrete, s-a integrat imediat in grup si s-a jucat. Mircea in schimb a ramas putin dezamagit ca nu sta cu Dani in aceeasi clasa si a pasit timid in clasa lui unde il asteptau doamna Cristina si inca doi copii. Brusc a amutit, el pisalogul familiei, a inspectat rapid mobilierul si jucariile si desi ar fi vrut sa le incerce putin, nu se indura sa se desparta de piciorul meu.
In cele din urma s-a antrenat la joaca cu o fetita si a parut sa uite de mine, asa ca am repetat tare sa ma auda, ca ma voi intoarce repede, cu bunica.
Am plecat acasa si am asteptat ca pe ghimpi telefonul care sa ma anunte de dezastru, care din fericire nu a survenit. La ora 11 eram la gradinita, iar cand am deschis usa l-am zarit pe Mircea in pragul usii, plictisit, balanganindu-si piciorul inainte si inapoi, dar linistit.
Am aflat ca aplans cam 10 minute dupa mine, dupa care s-a linistit si s-a jucat cu o fetita Alexandra, a jucat Ursul doarme si viseaza. Aceste lucruri mi le-a povestit chiar el.
La intrebarea cea mai importanta pe care i-am adresat-o, si anume daca mai vrea la gradinita, mi-a raspuns categoric: Da.
Vom vedea cum va fi maine.
Aseara l-am anuntat ca maine e ziua cea mare, cand incepe gradinita pentru el si Dani. L-a luat somnul cu greu iar dimineata s-a trezit primul la ora 7 fara ceva si incet, s-a insinuat in patul meu, cuminte. M-am mirat pentru ca Mircea nu vine niciodata la noi in pat, in schimb Dani, da.
L-am intreabat ce vrea sa pape: Lapte cu vanilie, a venit raspunsul, si apoi cane de pui, pe care evident nu o aveam. L-am pacalit cu ceva sunca si branza. Dani s-a trezit cu greu, in ultima clipa si a raspuns foarte sictirit la insistentele lui Mircea de a se grabi: Nu te mai grabi atata, ca si cum ar fi stiut el mai bine ce-l va astepta pe Mircea si ce inseamna de fapt gradinita.
Mircea si-a mai verificat o data ghiozdanul, in care bagase si doua masini Tonka. Si apoi am plecat toti trei spre gradinita. Am mers cu tramvaiul.
Dani s-a dus in clasa lui fara regrete, s-a integrat imediat in grup si s-a jucat. Mircea in schimb a ramas putin dezamagit ca nu sta cu Dani in aceeasi clasa si a pasit timid in clasa lui unde il asteptau doamna Cristina si inca doi copii. Brusc a amutit, el pisalogul familiei, a inspectat rapid mobilierul si jucariile si desi ar fi vrut sa le incerce putin, nu se indura sa se desparta de piciorul meu.
In cele din urma s-a antrenat la joaca cu o fetita si a parut sa uite de mine, asa ca am repetat tare sa ma auda, ca ma voi intoarce repede, cu bunica.
Am plecat acasa si am asteptat ca pe ghimpi telefonul care sa ma anunte de dezastru, care din fericire nu a survenit. La ora 11 eram la gradinita, iar cand am deschis usa l-am zarit pe Mircea in pragul usii, plictisit, balanganindu-si piciorul inainte si inapoi, dar linistit.
Am aflat ca aplans cam 10 minute dupa mine, dupa care s-a linistit si s-a jucat cu o fetita Alexandra, a jucat Ursul doarme si viseaza. Aceste lucruri mi le-a povestit chiar el.
La intrebarea cea mai importanta pe care i-am adresat-o, si anume daca mai vrea la gradinita, mi-a raspuns categoric: Da.
Vom vedea cum va fi maine.
21 September 2010 at 10:14
Da, e greu cu plictiseala asta. Si la noi e la fel. E bine, oricum, ca Mircea s-a integrat, cat de cat; Mihai e timid deocamdata, culmea, el care ne sare si in cap acasa, in vizite sau in parc. Speram si noi spre mai bine. :) Dar nu cred ca lui Dani nu ii place la gradi, tocmai el care stie sa faca atatea chestii frumoase... o fi fost mofturos din cauza trezitului devreme...