twitter
rss

Asta imi doresc pentru mine si pentru toti. Privind retrospectiv, ma bucur pentru fiecare progres facut de Dani, ma uimeste vitalitatea si dorinta lui de a evolua, de a se transforma.

Imi doresc multa rabdare, inspiratie pentru a putea duce la bun sfarsit acest proiect special: recuperarea fiului meu, indepartarea definitiva de sfera autismului.

Doresc tuturor parintilor sa aiba incredere in sansa copiilor lor si sa faca chiar imposibilul pentru ei.

Asta este un capitol din lucrarea mea de licenta. Cum nu cred ca o voi publica prea curand, prefer sa o pun aici pe blog.

Marele creator de moda, englezul Charles-Frederic Worth(1825-1895) stabilit in Franta, creatorul imparatesei si al elegantelor de la Curte, detesta crinolina, astfel incat in 1867 a propus inlocuirea ei. Worth era foarte atent la starea de spirit si la aspiratiile contemporanelor sale. De asemenea a avut fost foarte avantajat de faptul ca si-a castigat drept clienta permanenta pe Pauline de Metternich, sotia ambasadorului Austriei, tipul manechinului-vedeta care poarta modele noi, la limita excentricitatii, si care le determina pe celelalte doamne sa o imite imediat.1

Din 1870 locul crinolinei este luat de rochia cu turnura . Noua rochie reprezinta o „opulenta de cute si savante drapari terminate cu o trena”.2 Ca si crinolina, era sustinuta de o armatura, un fel de jumatate de crinolina. Femeile purtau pe sale stratipontins sau turnuri formate din volane de fibre vegetale sau de panza apretata, apoi mici cochilii balenate, a caror proeminenta putea fi marita sau diminuata printr-o chinga interioara. Silueta din profil arata ca litera „ h”. Acest tip de rochie este inspirata de moda lui Ludovic al XIV-lea.3 Aspectul erotic al turnurii, exagerare fatisa a volumului natural al crupei, era destul de evident si explica succesul durabil al acestei mode artificiale.4 Turnura s-a purtat, in diversele ei variante, timp de aproape 25 de ani. Costumele au in general doua fuste din aceiasi stofa si culoare. Fustele aveau multe volane, cute si funde. Pe la 1878 jupele rochiilor au fost restranse din croiala, suficient pentru a permite mersul vioi. In schimb, infoiala a fost facuta in exterior cu ajutorul a doua sorturi de stofa, drapate in fata si in spate.5 Manecile erau trei sferturi, evazate la baza, in forma de pagoda. Acest gen de rochie, purtat la toate varstele, s-a mentinut pana la sfarsitul secolului al XIX-lea. Rochia cu turnura, privita din spate are efectul unei cascade. Fiindca la moda era talia foarte fina se purtau foarte mult corsetele „ cu balene de os”6, care comprima abdomenul si talia. Aceste corsete vor fi purtate pana spre 1920.

Dupa 1870 , moda feminina redevine mai sobra, culorile sau nuantele sobre dominand pentru un timp. Incetul cu incetul luxul reapare in toaleta feminina nu doar prin amploarea rochiilor dar si in ornamente.

La mijlocul anilor 80 , turnura a capatat forme exagerate, in rest stilul ramanand similar anilor 70 , cu rochia in doua piese. Spre sfarsitul secolului fusta ampla a rochiei scade in amploare cu intermitente pentru ca „nu se indurau cucoanele sa renunte nici la silueta infoiata a vremilor de mare lux, nici la distanta aceia respectoasa pe care forma toaletelor lor o impuneau inca galanteriei barbatilor”.7 Cateodata devine dreapta in fata. Din 1877 incepe sa mai scada materialul folosit la rochii: „ O rochie eleganta nu mai are decat patru metrii lungime.”8

In preajma razboiului de independenta, in Romania devenise de „bon ton” portul popular romanesc, pe care doamnele din inalta societate il arborau la intrunirile si serbarile societatilor caritabile, dar si la baluri si carnavaluri. Aceste costume populare erau adaptate modei, croite si decorate in functie de moda mometului. Alesaturile iei erau din fir de argint sau aur, ornamentele erau abundente, catrintele erau sustinute deseori de crinoline. In picioare nu se purtau opincute, ci botine cu toc inalt, iar coafurile la moda erau superficial acoperite cu borangic.9 Aceasta moda a fost lansata la noi de insasi sotia domnitorului Carol, viitoarea regina Elisabeta . „Imbracata in pitorescul costum de taranca, suverana trona intre doamnele si domnisoarele din inalta societate, stralucitoare sub marama cazuta in valuri(vezi anexa ). Portul romanesc ajunsese vesmantul obisnuit atat la curtea din Sinaia cat si la cea din Bucuresti, chiar la baluri, ceaiuri, primiri, tinuta de gala era costumul national”.10

Idealul femeilor era de a avea o talie de viespe, de aceea tinerele fete „ mancau lamae spre a fi subtire si cucoanele puneau pe servitoare a la strange corsetul pana se roseau toate.”11 La sfarsitul secolului siluetele se elanseaza, devin plantiforme, fragile cu gulere foarte inaltate si maneci bufante la umeri, numite „gigot” care iau proportii si faceau sa para talia si mai subtire. Silueta apare sub forma unei clepsidre. Pe la 1890 se instituie moda corsajelor-bluza cu guler inalt, in timp ce fusta devine cloche sau „trompeta”, „ clopot”( stramta sus pe solduri si larga jos, atingand pamantul). Aceasta croiala era cunoscuta sub denumirea de „volant en forme”, si dupa disperitia ei, foile fustei s-au croit drepte si scurtate doar pana la glezne.12 Pelerinele devin indispensabile. Se imita din ce in ce mai mult vestimentatia masculina: vestele, jachetele, redingotele. Apare si marea inovatie care permite femeilor sa iasa fara a se teme de ploaie „ les waterproof” sau impermeabilele a caror moda vine din Anglia.13

Din 1890 se creaza in special costume compozite influentate de modele secolelor XVI, XVII si XVIII.14 Culorile sunt in general pastelate ( crem, roz, bleu, gri, auriu). Exista si o perioada in care negrul inviorat cu fulguratii de margele, paiete, aplicatii de catifea, broderii, dantele, domina mada pariziana si implicit cea romaneasca. Un articol puncteaza aceasta noutate: „ sezonul actual este unul de surprindere pentru lumea femeiasca din Paris. Stapanii modei au decis, ca frumusetile sexului slab sa se impodobeasca cu negru pe timpul cel mai vesel al anului. Rochii, palarii, manusi, evantalii, garniturile capului, tote sunt de colore negra si se zice ca si decorurile saloanelor de baluri vor fi negre. Se vede ca moda a decis a purta doliu pentru tote neroziile din trecut.”15

Dupa 1900 apare si costumul deux pieces sau tailleur-ul, cu hainuta (jacheta sau bolero) inchisa pana la gat si mai lunga la spate si cutata, ca sa acopere turnura. Cele doua piese de vestimentatie pot fi din acelasi material si culoare sau diferite. Sub jacheta se purta o bluza lejera de batist, zefir etc. Sub gulerul bluzei se atarna o cravata sau lavaliera. Unii sunt de parere ca „emanciparea graduala a femeilor si interesul lor crescand in ceea ce priveste sportul au fost responsabile pentru lansarea tailleur-lui, care va deveni permanent asociat cu modul de viata.”16

In 1900 apare primul corset „ droit devant”, corsetul cu planseta din fata dreapta nemarcand talia.

Cel care a creat silueta femeii moderne la inceputul secolului XX a fost Paul Poiret. Acesta si-a deschis propria casa de moda in 1904 si si-a elaborat rapid un stil personal care propunea clientelei sale, formata din femei avide dupa noutati, rochii de un tip absolut inedit. Noile rochii, inspirate atat din moda cu accente antice din perioada Directoratului, cand liniile erau drepte si rochiile aveau doar o legatura sub sani, cat si din costumele traditionale orientale, ale caror motive decorative Poiret le imitase, nu puteau fi purtate dacat fara corset, pentru ca doar asa se putea ghici linia naturala a corpului. Dupa cateva ezitari, majoritatea femeilor au acceptat schimbarea; totusi ele au continuat sa mai poarte un timp si centurile inalte de balene. Poiret suprimase corsetul doar pentru a promova un tip de femeie mai seducator; el a propus jupes-culottes pentru ca le considera pitoresti.

Moda orientala lansata de cele doua spectacole pariziene ale Baletelor Ruse, Cleopatra si Seherezada, l-a inspirat pe Poiret sa creeze turbane, care vor inlocui palariile, si sa imagineze mantii croite departe de corp, cu motive inspirate de pe caftane.17

Astfel dupa 1910 silueta nu mai are nici un accent, rochiile sunt aproape drepte, cutate, lungi pana la glezne, fara umeri si talie, relativ stramte, anuntand rochia-sac de dupa primul razboi mondial. Se remarca faptul ca : „ hainele au tendinta contrarie a jachetelor, ele se scurteaza si ar parea ca aceasta tendinta ar fi spre confundarea uneia cu alteia. Esta absolut chic o haina la fel cu rochia. Aceasta moda este pe cat se poate de gratioasa. Culorile vii, frapante au mai ales mare cautare.”18 „Moda vrea ca femeia sa fie zvelta, fara solduri, sa semene cu o umbrela en cas.”19

Scurtarea vestimentatiei si noile mode din apropierea primului razboi mondial socheaza opinia publica care nu va intarzia sa comenteze. Ziaristul A de Herz scria in „Ilustratiunea Romana” ca : „Femeile au inceput sa se desbrace de sus in jos, pana cand o umbra de pudoare le-a silit sa se opreasca si neputand face altfel au inceput acum de jos in sus, asa incat ori unde te-ai duce, in lume, in baluri, la teatre vei avea prilejul sa vezi fiinte delicioase prea putin imbracate jenand oarecum privirea sotilor, care pe langa chinul conturilor mai indura si acela al spectacilului gratuit ce-l ofera altora.”20 Tot acelasi domn constata ca: „Moda face progrese uriase, este sireata, schimbatoare astfel incat o rochie facuta Luni nu se mai poarta Joi”.21

1 C Caragea, Istoria vestimentatiei europene, Editura Teora, bucuresti, 1999, p 113;

2 A S Ionescu, Moda secolului al XIX-lea, p 105;

3 Histoire du costum feminin de l antiquite a nos jours- cours, Ecole Universelle, Paris, p 39;

4C Caragea, op cit, p 114;

5 G Costescu, Bucurestii vechiului regat, p 301;

6A S Ionescu, op cit, p105;

7 G Costescu, op cit, p 301;

8 Almanachul ziarelor Adevarul & Dimineata pe anul 1913, Bucuresti, p 138;

9 Vezi S Dinca, Traditie si inovatie in vestimentatia romaneasca (1830-1877), Bucuresti, 1996, p 41;

10 L Carandino, Regina Elisaveta, p 222;

11 Almanachul ziarelor Adevarul & Dimineata pe anul 1913, Bucuresti, Atelierele ziarului Adevarul, 1913, p 138;

12 Ibidem;

13 Histoire du costum feminin- cours, p 39;

14 Ibidem;

15 „ Universul”, an IV, nr 270/16 octombrie 1887, articolul „Mode”, p 3;

16 Marion Fletcher, Female costum in the nineteenth century, Melbourne, p 25;

17 C Caragea, op cit, p 117;

18 „Ilustratiunea nationala”, an I/ septembrie 1913, p 16;

19 Almanachul ziarelor Adevarul & Dimineata pe anul 1913, Bucuresti, p 139;

20 „Ilustratiunea Romana”, an IV, nr 1/1914, p 14;

21 Ibidem;

Am pictat ieri toti si l-am invatat pe Dani sa faca o floare, apeland putin la botanica. Asa ca orice planta are radacina-in pamant, tulpina, frunze si flori. Floarea este formata din mijloc-polen galben sau portocaliu si petale divers colorate. Si evident i-am explicat functionalitatea fiecarei parti in parte.

Floarea albastra este cea facuta de mine iar cea rosie este pictata de Dani.

Da, cam asa il pot numi pe Dani, care in ultima vreme are un fler extraordinar in a depista cadourile de la Mos Craciun.

Mai intai a fost curios sa stie ce este cu pachetele alea mari si multe de pe sifonier. L-am invaluit in ceata, spunandu-i sa sunt niste cutii cu lucuri de-ale lui tata. Nu prea m-a crezut, dar nu a mai insisitat cu intrebarile.

Iar ieri a descoperit casa cu copii, o casuta cu etaje, cu multe accesorii pentru fiecare camera in parte, foarte dragite si interesante. Fiindca era cam mare, am pus-o sub biroul din dormitorul nostru, acoperind-o bine cu un prosop mare. Sansele de a se baga sub biroul ala mare, lipit si de pat, erau minine. Dar cum acolo este si casuta piticilor, si baietii au motiv sa intre in camera, lui Dani nu i-a luat mult sa dea cu picioarele pe acolo si sa dea la o parte camuflajul.

Asa ca m-am trezit cu el, in biblioteca, intrebandu-ma foarte serios:
-Mama, pot sa ma joc cu copiii?
-Ce copii? intreb eu mirata.
-Aia din casuta, sunt muti oameni si camee-camere.

Asa ca i-am spus ca Mosul a ascuns acolo un cadou si ca trebuia sa-l pun eu sub brad, in ajun. Prin urmare, casuta a fost scoasa din cutie si pusa la loc de cinste, pe masutele lor din camera lor. Dani e foarte incantat de casuta cu 2 etaje, foarte bine realizata cu toate detaliile, Baia are si vas de WC cu capac care se ridica, masca de chiuveta cu usi care se deschid si tot asa.

Iar piesa de rezistenta este faptul ca se poate suna la usa, se aprind felinarele d e la usa si mai latra si cainele. Au zapacit deja usa de la intrare.

In consecinta, daca pe Dani nu-l interesa mai nimic si nu observa schimbarile, acum nu-i scapa absolut nimic. Are o memorie vizuala iesita din comun. Si curiozitate as indrazni sa spun.

Sunt perfecte pentru cei care de abia incep sa vorbeasca. sunt de fapt exercitii cu diferite sunete si litere.

Broasca

Imi spune o broasca grasa,
Caut ata si un ac,
Si matase verde groasa
Sa fac rochie, oac, oac.


Piticul Tic

Tic, pitic gaseste-n lac
Ierburi bune pentru leac
Si-n camara le agata
Nu le tine reci la gheata.

Elefantul- consolidarea sunetului E

El, elefantul
Acrobatul, elegantul,
Ieri i-am dat compot de mere
Cu stafide si cu miere.
I-am mai dat si trei inele
De-a sarit la circ prin ele.

Hipopotamul

Tam, tam, tam
Hipopotam
S-a-ngrasat cu-n kilogram
De la paine si salam.
Tam, tam, tam cel dolofan
A spart cana si-un borcan.

Azi Dani a venit si m-a trezit fericit:
-Mama, ninge afaa.

Mai tarziu am inceput sa vorbim despre fulgii de zapada:
-Muti-multi fulgi, spune Dani.
- Da, raspund eu, si multi si mici si albi si reci. Stii din ce sunt facuti fulgii?
-Da, zice el serios, din apa inghetata.
-Bravo, ai retinut, il laud eu.
Uitandu-se la zapada depusa in curte concluzioneaza:
-Si se lipesc.
M-am uitat mirata la el, asta nu i-o spusesem, dar a dedus-o singur prin observarea lor atenta.
Pentru a incheia lectia despre fulgi il intreb:
-Dar de unde vin fulgii, Dani?
-Din noi-nori si se intoc-intorc tot in noi-nori.

Si pe asta a retinu-o si a inteles-o.

Dar cel mai mult lui Dani ii place sa faca urme pe zapada si sa se arunce pe zapada. Mai nou a descoperit ca poate sa arunce cu zapada in Mircea, care insa nu este foarte incantat de experimentele lui Dani. Noi ne-am ferit sa le aratam ca se pot bate cu bulgari, pentru ca sigur iese macel. Dar au descoperit si singuri.

In fata geamului lor, am facut un om mic de zapada, cu tot ce ii trebuie: fular portocaliu, caciula alba, nas din morcov, ochi din nasturi, gura dintr-o perie de pipa. Il admira mereu si din casa si de aproape, afara.

Alta figurina pe care Dani a pictat-o cu mare placere. Si a respectat cu grija detaliile de pe carton, asa ca a facut caciula rosie, haina albastra, fularul galben si coronita verde.

Detaliile mai grele ca nasul, ochii si gura le-am facut eu, el inca nu are dexteritatea necesara, dar la pictatul grosier se pricepe de minune.

Nu indraznesc sa expun opera lui Mircea, e prea spalacita, la propriu. de data asta a nimerit mai mult apa decat culoarea. Oricum se pastreaza toate la loc de cinste.

Azi am avut parte de o experienta extraordinara, prin impartasirea cauzalitatii unei situatii de conflict.

Ca de obicei Dani si Mircea se joaca cu cutiile de la laptele praf, fiecare inchipuindu-si fie ca pregateste mancare sau ca-l murdareste pe celalalt cu lapte praf alb si-l transforma in fantoma. Deodata aud un tipat, din biblioteca, semn ca lucrurile au degenerat. Mircea apare cu mana la cap plangand si spunand: Dani lovit la cap( m-a lovit la cap). Il pedepsesc pe Dani si-l trimit in camera lor, apoi ma duc sa vad ce varianta imi serveste Dani.

Si aflu ca si Mircea l-a lovit pe Dani, iar Dani care de obicei nu face nimic, acum a actionat. Si pentru prima oara Dani imi explica situatia din perspectiva lui:
- Din cauza mea si a lui Mitea.

De obicei imi detalia actiunile facute recent de el sau Mircea, dar nu-si asuma responsabilitatea pentru o fapta, in mod explicit. Mi se pare minunat ca acele note autiste de care sufera Dani, incep sa se atenueze si sper ca intr-o zi sa dispara definitiv.

Cărtureşti şi designerii de la Kihi-Kiha vă invită sâmbătă, 19 decembrie si duminică, 20 decembrie, între orele 12.00 şi 17.00, la cea de-a patra ediţie a târgului de handmade pentru copii, Kihi-Kiha & Co., în GrădinaVerona (Arthur Verona nr.15) unde, printre decoraţiuni şi luminiţe de Crăciun, vom face zăpadă din bezele, aşteptându-l pe Moş Crăciun să aducă iarna.

Târgul va reuni şi de data aceasta peste 20 dintre cei mai pricepuţi artizani şi creatori de modă care v-au pregătit hăinuţe realizate manual, jocuri inedite, accesorii unicat, decoraţiuni vesele pentru bradul de Crăciun, prăjituri de casă gustoase.

Prima zi vă aduce o surpriză delicioasă - cei mici vor învăţa, sub îndrumarea Alinei Darian, să pregătească bomboane din ciocolată şi apoi se vor pune pe povestit inspiraţi de reţeta pregătită.

În cea de a doua zi copiii sunt invitaţi la teatru :Crăiasa Răcelii.

Mai multe informatii pe www.carturesti.ro

Daca mai bine de un an, Dani a scris alfabetul, cu litere mari, de cateva luni a invatat si literele mici de mana si sa scrie cuvinte. Unele mai bine decat altele, dar macar este curios si intreaba aproape mereu cand vede ceva scris mare: Ce schie-scrie aici, mama? sau: Cum se schie asta?

Continui sa-l invat cuvinte care incep cu fiecare litera si sunet, il invat multe sinonime si ii explic totul, cauze, consecinte, variante.

Ii place si este fericit ca intelege, iar eu sunt si mai bucuroasa ca reuseste sa inteleaga si sa aplice tot ce il invat.

In ultima vreme Dani face din ce in ce mai multe observatii si da mai multe explicatii. Ma surprinde in fiecare zi cu logica lui, cu naturaletea cu care se exprima si face fraze din ce in ce mai lungi. Si acum mi se pare extraordinar si aproape ireal, cand vorbesc cu el la telefon si ii aud vocea clara si sigura.

Zilele trecute, cand m-am intors de la buni de la spital, am intrat in casa si l-am intrebat pe Dani:
-Unde e tata?
Iar Dani mi-a raspuns foarte natural:
- Ea-era la biou-birou cand ai venit tu, acum a plecat si nu stiu unde e.

Aseara, stateam toti la masa iar sotul meu si-a ridicat un picior pe scaun, un mai vechi obicei de-al sau, alaturi de acela de a citi oriunde si oricand. Dani s-a uitat la el si i-a spus aproape suparat:
-Nu ai voie cu piciou-piciorul pe scaun. Tebuie-trebuie sa stai cu picioae-picioarele sub masa.

Azi se tot chinuia sa se urce pe calorifer si l-am intrebat:
-Ce faci Dani?
-Ma uc-urc pe geam ca sa vad mai bine pe Neo-cainele nostru.

În perioada 11-17 decembrie 2009, Cărtureşti şi Fundaţia Principesa Margareta a României îi aşteaptă pe copii şi părinţi la a treia ediţie a Serilor de Poveste.


În fiecare seară, începând cu ora 19:00, în mansarda nouă a librăriei Cărtureşti din Arthur Verona 13-15, actori celebri, personalităţi îndrăgite vor da glas eroilor de basm, citind celor mici din cărţile copilăriei.

Ultima seara va fi cea a teatrului de papusi.


Asta este Percy, prietenul lui Thomas. Dani a facut locomotiva cam mare, iar vagonul l-a inghesuit cum a putut. oricum a iesit foarte dragut.

La Muzeul National de Geologie se desfasoara pana duminica, 20 decembrie, campania de strangere de jucarii pentru copiii din centrele de plasament "Sacul lui Mos Craciun".

Ateliere pentru copii

Duminica, 13 decembrie, are loc la Muzeul National de Geologie cea de-a doua intalnire - Bradutul asteapta sa fie impodobit – din cadrul proiectului "Fabrica lui Mos Craciun".

Tot la Muzeul National de Geologie are loc sambata, 12 decembrie si duminica, 13 decembrie, intre intervalele orare:

  • 10.00-11.30
  • 12.00-13.30
  • 14.00-15.30

  • atelierul "Peisaje fantastice", din cadrul programului de timp liber "Masina timpului geologic".

    Informatii suplimentare si inscrierea la aceste ateliere se vor obtine la numarul de telefon: 021.212.89.52. Pretul de acces este de 14 lei.

    Informatiile au fost preluate de pe www.copilul.ro


    Vino si tu sa te distrezi cu Spiridusii in atelierele lor: pictura pe ipsos, rame personalizate, jucarii din plus, olarit, machete trenulete, patiserie si martipan, etc

    Ei vor fi prezenti la Hotel Caro in perioada 5-13 Decembrie 2009, programul atelierelor fiind de luni pana vineri intre orele 17-21 si in weekend in intervalul 12-21.

    Vor fi si demonstratii cu caracter educativ: un elicopter, masini de salvare, de politie si de pompieri vor fi aduse pentru copii, sa le viziteze si nu numai.

    Accesul in ‘Fabrica Spiridusilor’ se face pe baza de jetoane care se numesc ‘Spiridoni’.
    Fiecare ‘Spiridon’ are valoarea de 5 lei.
    Jetoanele (’Spiridonii’), pot fi achizitionate de la intrare.

    Pentru majoritatea atelierelor accesul se face cu 3 ‘Spiridoni’.

    Mai multe detalii si imagini live pe www.fabricaspiridusilor.ro

    Poti citi si cateva impresii : http://lumeamare.ro/2009/12/07/fabrica-spiridusilor/

    Va asteptam la hotel Caro sa-i intalniti pe Spiridusi!

    Mihaela Elena CONDRATOV
    + 40 723 209 892

    SC ADRIKA DESIGN SRL
    office@adrikadesign.ro
    www.adrikadesign.ro

    Dani a inceput sa se picteze respectand toate detaliile, parul galben, ochii albastrii etc. Aici este o mostra de autoportret.

    Mainile sale sunt cam mari dar el nu renunta la pictarea fiecarui deget existent. A se remarca pantalonii care se contopesc cu pantofii de aceeasi culoare, adica maro.

    Iar urechile mari arata ca este dispus sa asculte.
    Disproportiile sunt normale pentru aceasta varsta.

    Mircea este desenat intotdeauna mai mic si mai grasut, si in culori mai inchise.

    Azi am fost la gradinita sa platesc orele de engleza ale lui Dani, si sa o anunt pe Doamna ca nu-l duc nici saptamana asta. Motivul? Simplu: sunt inca raciti amandoi.

    In schimb am primit de la domnul Vanghelie celebrul pachet de Mos Nicolae, care spre surprinderea mea a fost foarte consistent, cuprinzand dulciuri de buna calitate si un rucsacel.

    Daca tot am ajuns la gradinita, m-am uitat la panou si cei de la grupa mijlocie colorasera clopotei de sarbatori. Asa ca acasa am facut si eu cu Dani ceva asemanator.

    A iesit cum se poate vedea in poza. Combinatia de culori si-a facut-o singur, iar indrumarile mele au facut referire doar la notiunile de culoare rece si calda. Evident conturul clopoteilor a fost facut de mine.


    Dintre toate dulciurile si jucariile pe care le-au primit de Mos Nicolae, baietii mei s-au bucurat cel mai mult la vederea galetusei Play Dough.

    E si normal pentru ca e plina cu 4 borcane mari si 3 mici, cu 12 forme diferite, de decupat, 4 forme de presat, cutitase si foarfeca de plastic, masina de facut forme sau taietei, cum ii spune Dani, seringi.


    Asa ca ne-am apucat sa desfacem galeata si am facut o adevarata ferma cu casa, oameni, copaci, tractor si animale. Dani a fost foarte incantat de aparatul de facut forme, taietei si alte prajituri. Apoi le taia tacticos cu cutitul in bucati mici de tot. A inceput sa foloseasca bine toate tacamurile, de jucarie.

    Si uite asa le-am ocupat o ora din zi. Mircea a facut fluturasi, masini. El s-a plictisit primul si a trecut la seria Hello Kitty.

    Si mai ales s-au putut juca amandoi, impreuna, la aceeasi masuta. In general ma orientaz catre jucarii sau jocuri care presupun interactiune sau macar acelasi tip de activitate, in acelasi timp pentru amandoi copiii.

    La fel de apreciate au fost cizmulitele de plastic pline cu dulciuri, nu neaparat dulciurile cat recipientul, care a fost rapid golit si umplut cu alte lucruri diverse.


    Pentru alte modele intrati aici si aici.
    Iar pentru stelute din hartie apasati click.

    Azi am decupat si am lipit toti trei. Adica eu am decupat si ei au lipit. Si cum este iarna si tot vorbim de brad si cadouri, am facut ceva legat de aceste lucruri.

    Dani a fost foarte entuziasmat, ii place foarte mult sa lipeasca. Mircea se distreaza lipind tot ce prinde, pe unde poate. Cum Dani imi aratase deja ca stie sa deseneze un brad si sa-l coloreze, m-am incumetat sa-l las singur. Si a iesit foarte bine.

    Am folosit triunghiuri verzi, cercuri de diferite culori, stelute galbene si albastre, inimioare rosii si fundite rosii, turturi si patrate. Am facut si un fel de beteala alba.

    Evident, nu a uitat sa faca, sub brad, cadouri cu fundita. Mircea imi spunea al cui este fiecare cadou: Asta a lui mama, ala a lui Dani, ala a lui Mircea.

    Sunt convinsa ca Dani ma va ajuta sa impodobim bradul nostru artificial, asa, ca sa-l momim pe Mosul si pe la noi.

    Pentru ca baietii sunt iar raciti, mai ales Dani, nu mai mergem nicaieri. Noroc ca vineri am trecut putin prin Cismigiu sa vedem cum impodobesc bradul de la intrarea din bulevard. Dani a fost impresionat de marime dar si de faptul ca toate ornamentele erau argintii si straluceau foarte frumos in soare. Iar pe alei erau montate cabane cu obiecte diferite: turta dulce, ornamente, haine, jucarii din lemn.

    N-am scapat fara sa luam macar niste obiecte din lemn, o buburuza pentru Dani si un fluturas pentru Mircea.

    A ramas sa mergem si intr-o seara, cand dau drumul la beculetele din oras, sa admiram luminile si ornamentele.

    Pana atunci, stam iar in casa cu siropuri, alifii, batiste, ceaiuri. Ne uitam la DVD, la desene animate, pictam, coloram, strang constiinciosi banuti in pusculitele lor porci si mai ales incearca sa fie cuminti. Se joaca cu casuta piticilor si fac curat in ea, aranjeaza masa si mai ales pun cadouri pe dulap( Dani a vazut pachetele de pe dulapul nostru si s-a cam prins ce e acolo).

    Ca sa-i mai distrez, le-am instalat iar cortul in biblioteca si sunt foarte fericiti. Cand se vor plictisi si de asta, le voi pune piscinuta gonflabila si o voi umple cu mingii si perne.

    Trebuie mereu sa le dau cate ceva de facut, sa inventez jocuri.

    Vesel focul arde-n soba,
    Cu mamica stau de vorba
    Si-o intreb a suta oara:
    Ce-mi aduce mosul oare?
    Mama nu-i suparacioasa
    C-o tot bat la cap curioasa
    Si-mi raspunde cu-n oftat:
    Ia si-aseaza langa pat
    Ghetele de ti-s curate
    Ca asa pe inserat
    Mosul si la noi va bate.
    Si atuncea vei vedea
    Ce-ti aduce, draga mea.

    Related Posts with Thumbnails