twitter
rss

Am inceput sa corectam dislalia polimorfa de care sufera Dani, asa ca azi am tot repetat, mai mult singura, dar cu glas tare, foneme si apoi cuvinte continand sunetul si litera P, initial, median si terminal.

In timp ce Dani se juca, eu repetam cu Mircea, care gaseste foarte interesanta aceasta joaca, din care ies cuvinte fara sens. Mircea repeta totul din placere si rade de fiecare combinatie ciudata care iese, desi stie sa vorbeasca si sa le pronunte corect.

Eu: Papa, pepe, pipi, popo, pupu.
Dani: aa, cheche, chichi, popo, pupu.
Eu: Apa, epe, ipi, opo, upu etc.
Dani: Apa, epe, ipi, opo, upu etc.

Le spune fara prea mare tragere de inima, si pronunta corect doar cuvintele care incep cu sunetul p urmat de vocalele o si u. Mai trebuie sa lucram pana vom corecta pronuntia.

In consecinta intensific ritmul si tonalitatea, iar raspunsul nu intarzie sa apara:

Dani: Mai incet, doame Mitea. Vobete mai incet.

Era evident enervat, si cauta un motiv sa puna capat sesiunii.
Eu am ramas putin surprinsa, iar buni a izbucnit in ras.

De ce? este o intrebare pe care nu am prea folosit-o in conversatiile mele cu Dani. In general ii ofer cat mai multe informatii despre orice. Ieri, am incercat, in joaca, sa vad cat de functionala este aceasta intrebare la Dani si am avut o surpriza mai mult decat placuta. Chiar daca el nu intreaba De ce?, stie totusi sa raspunda la o astfel de intrebare, legate de lucruri generale.

Stateam in gradina si am inceput sa-l intreb:
-De ce mananca oamenii?
-Pentru ca e foame.
-De ce bei apa?
-Mi-e sete.
-De ce dormim, ne odihnim?
-Obosit.
-De ce am legat masinuta, barele?
-Sa nu cada.
-De ce este Nero legat, pentru ce motiv?
-Face potii, nu e cuminte.
-De ce ne spalam?
-Sa fim cuati-curati.

Cred ca am sa-l tot intreb multe lucruri de gen, pana o sa deprinda gustul pentru curiozitate. Si asa cum face si Marius Filip o sa incerc sa-i gasesc si sa-i prezint lucruri inedite, pe care sa nu le cunoasca, pentru a-l face sa inteleaga cum sa reactioneze atunci cand nu cunoaste ceva si vrea sa stie mai multe. Deocamdata ne vom juca cu De ce, legate de lucruri banale, pe care le cunoaste deja.

Da, asa ii spune Dani la I.O.M.C de pe Calea Grivitei. Mergem acolo din cand in cand, la cateva luni pentru evaluare. Ieri ne-am incumetat iar, dar si cu escorta, adica Mircea si buni.

Dani este incantat de institut, pentru ca seamana cu un castel, cu scara de marmura la intrare, scara interioara, camere de asteptare foarte mari si rotunde. A fost impresionat de calutul de lemn si plastic care ii intampina pe copii, la etajul 1. Desi prima oara a fost foarte stresat si reticent, pana le-a cunoscut pe doamna neuropsihiatru si pe doamana psiholog de acolo, acum este foarte relaxat si cooperant.

Stie ca acolo toata lumea discuta cu el, il intreaba diferite lucruri, dar mai ales se joaca cu el si-l pun sa deseneze.

Mircea si-a facut intrarea in stil grandios, a napustit in toate camerele, s-a jucat cu tot ce a prins, a vorbit cu toata lumea, tare si fara inhibitii. Initial credeam ca va fi rusinos sau speriat, dar nici vorba. Adevarul este ca prezenta lui Mircea l-a facut si pe Dani sa fie si mai increzator in el. Dani a stat pentru prima oara in cabinetul doamnei psiholog, fara mine si mai ales cu usa inchisa, in timp ce eu incercam sa-l strunesc pe Mircea si sa-l impiedic sa se napusteasca iar dupa Dani.

Concluzia este ca doamnele de acolo au fost foarte incantate de evolutia lui, de faptul ca a invatat sa se joace frumos cu Mircea dar si cu ceilalti copii, de faptul ca este mult mai sigur pe el si raspunde foarte promt si functional, iar contactul vizual este excelent. Ni s-a recomandata in continuare terapia si logopedia si ne-au incurajat ca Dani se va descurca la gradinita, pentru ca lor li se pare pregatit.

Drept recompensa, i-am dus pe baieti in gradina Cismigiu sa vada lebedele negre si gastele. Dani a fost foarte atras de cele albe, le urmarea peste tot. Apoi am mers la un loc de joaca si am mai stat o ora. Dani s-a purtat foarte protector cu Mircea, i-a tinut pe ceilalti copii la distanta de ei. De asemenea s-a asezat langa un domn si i-a zambit. Ma uitam la el si mi se parea ca nimic nu trada autismul.

Nu scriu prea multe, ci pun doar cateva poze cu jucariile preferate, ale baietilor mei, la aceasta varsta. Mai intai un laptop broasca testoasa, o orga, catelul Tony, ferma cu animale si tabla de desen, magnetica.

Pe laptopul de jucarie se bat amandoi, evident. Pe tabla magnetica deseneaza Mircea, tot el e fascinat si de orga. Dani se mai joaca cu Tony, ii plac cantecelele lui, si cu ferma de animale.

Amandoi prefera piesele de lego din care fac castele si parcari pentru masinutele de tot felul, ce alearga voioase pe traseele de pe covorul din camera baietilor. A nu se uita trenuletele de plastic sau de lemn, care merg foarte bine pe sinele desenate tot pe covor. E chiar haios covorul asta si foarte bine dotat cu strazi, sine, benzinarii, gari, biserici, ce mai , un adevarat orasel.

De vreo doi ani, am scos din pivnita doi robotei vechi, care au apartinut sotului meu, cand era mic. Si stiti ce? Au un succes nebun, si i-au impartit deja. Pacat ca nu mai fac lumini si sunete, dar chiar si asa sunt foarte indragiti.

Iar ultima distractie a lor este joaca cu baloane, de toate marimile si culorile. Eu ma chinui sa le umflu si sa le dau toate formele posibile, a se vedea in imagine.



Ei bine, exista si o partea a treia pentru ca exista si puzzle de plastic moale, nu stiu cum se numeste in varianta tehnica. Stiu doar ca este interesant la pipait, viu colorat, si de diferite dimensiuni, si tematici variate. Pentru a citi despre puzzle de lemn si carton, dati click aici si aici.

Eu i-am cumparat lui Dani un set cu litere si cifre. Exista in doua dimensiuni, unele de 7 sau 8cm pe tot atat, si unele mai mari de 12cm/12cm, modelul pe care l-am cumparat si eu. I le-am montat , sub forma de covoras, in ordine, apoi i-am scos literele si cifrele si l-am pus sa le puna la loc. L-a amuzat foarte mult. In acest fel ne jucam si pe jos, simtea materialul si vedea literele si cifrele. Dani recunostea cifrel si literele inainte sa le poata pronunta. oricum primele litere spuse au fost vocalele, adica A si U, mai tarziu au aparut E, I si O. Iar dintre cifre, primele au fost 1, 2.

Mircea a fost si el foarte incantat, nu sa-l faca, ci sa-l desfaca in bucati, spre disperarea lui Dani care plangea, si incerca sa-l refaca cat mai repede, dar nu cu aceeasi viteza cu care mesterea piticu.

Apoi am descoperit puzzle-urile mari, de 25 cm/25cm. I-am cumparat unul cu mijloace de transport: masina, bicicleta, scuter, avion, tren, camion, masina de curse, etc( in total 10 bucati care se pot imbina pentru a face un covoras destul de mare). Am inteles ca sunt si cu fructe, legume. Nu le-am vazut, dar cred ca sunt interesante. Stiu sigur ca sunt facute din piese, bucati mai mari.

Related Posts with Thumbnails